societatea cunoaşterii vs societatea capitalului

E ciudat să spui că “spoturile Roşia Montană Gold Corporation sunt publicitate înşelătoare”, pentru că asta e mobilul publicităţii, mai ales pentru cei naivi. Şi sunt destui în România. Să luăm în calcul, însă pe un alt palier, maşina de publicitate antibăsesciană de la Antena 3, emisiunea Sinteza Zilei, care are un rating imens pentru ideile sărace proliferate în studio. Ştiu că mulţi dintre voi, din tânăra clasă eco-chic, aţi acordat o atenţie mai scăzută subiectului de când nu se mai ţine festivalul FânFest de la Roşia Montană, însă pericolul ca RMGC să obţină avizele de mediu sunt mai mari ca oricând, într-un context politic tulbure şi motivând criza economică majoră a ţării.

Am un respect imenes pentru activişti de mediu ca Eugen David, Stephanie Roth ori Ştefania Şimion de la Alburnus Maior pentru că reuşesc cu resurse puţine să se opună unei companii care a investit până acum câteva sute de milioane de dolari şi a făcut un lobby intens pentru a derula acest proiect minier gigantic. Proiectul Gold arată discrepanţa care există între societatea cunoaşterii sau economia cunoaşterii (knowledge economy) şi societatea bazată pe capital. Analizele unor experţi din Academia Română (de la istorici la chimişti) şi a unor ecologişti în privinţa oportunităţii investiţiei de la Roşia Montană au fost umbrite de marketingul agresiv al RMGC. Filmuleţul de mai jos e realizat de Hans Hedrich:

O mostră din publicitatea RMGC.

Remus Cernea pentru Joy Division

Update: Un amic din stafful lui Remus mi-a zis după emisiunea de la radio că Cernea e la Cluj şi că ţine o conferinţă. Aşa că am vorbit cu Hans Hedrich, ecoreporterul de la ong-ul Sighişoara Durabilă, să mergem să îl filmăm. Iaca o bucată din speech-ul realmente degajat. Acum că am aflat şi eu, biet handicapat tehnologic, cum se pun filme pe blog, o să postez mai des, mai ales scurtele interviuri eco realizate de Hans.

Vorbeam despre playlistul de la Nopţi în Campus cu Ion Ileşoi de la Zile şi Nopţi, invitat permanent la emisiune, un playlist într-o zonă de rock, şi mi-am amintit de prietenul Mihai, căruia îi urez “La Mulţi Ani!” şi care îmi pomenise de un tip, Remus Cernea, care candidează la prezidenţiale şi care apare pe net cu un tricou cu Pink Floyd. Mi-am zis că ar fi fain de dat de tipul ăsta! I-am făcut rost rapid de număr, l-am sunat şi am făcut un scurt interviu despre candidatura sa. Nu i-am citit programul, nu l-am urmărit în presă (cu excepţia interviului foarte dezgheţat dat lui Costi Rogozanu), mi se lipise doar pe retină imaginea unui tânăr căruia îi place Pink Floyd şi care a reuşit să strângă 200.000 de semnături pentru prezidenţiale. Un super bonus e că face parte din Partidul Verde, asociat la Verzii Europeni, o mişcare politică de care avem nevoie cu siguranţă.

 

Mă uit peste rândurile de mai sus şi am impresia că am intrat în campanie electorală alături de Remus Cernea. La cât de refractar sunt la ceilalţi politicieni, l-aş vota doar pentru faptul că îi place Joy Division, oricât de superficial ar suna asta. Enjoy:

 INTERVIU REMUS CERNEA

hoţi de lux prinşi sâmbătă în barul buha

Primit-am de la Ion Ileşoi. Îmi spune că în Buha o să fie o serie de concerte mijto, cu multe trupe din afară şi cu intrare moca. La trupa asta am văzut şi câteva sute de mii de intrări pe piesă, deci nu sunt cine ştie ce “ciuruci”:

ANDY GRIER (vocals from THIEVES LIKE US) va mixa un DJ-Set. Trupa THIEVES LIKE US s-a format în 2002 într-un parc berlinez. Doi dintre ei sunt suedezi (Pontus Berghe-tobe, Bjorn Berglund-clape) iar vocalistul Andy Grier e american. Formaţia se auto-descrie ca fiind un vehicul muzical-o navă spaţială elegantă, direcţionată spre ascultători. Muzical s-au aliniat cu Europa şi consideră Parisul casa lor. Auto-declaraţi un POP BAND, sintetizează multe stiluri muzicale porind de la italo-disco, David Bowie, Iggy Pop, până la hip-hop, toate sub o aură de electro, ceea ce îi face să fie consideraţi „clasici”. Apariţii în reviste şi site-uri prestigioase ca NME Magazine, Q Magazine (online) şi BBC (online), precum şi turnee în toate colţurile globului, le conferă acestora o recunoaştere mondială de succes.

matrix monsanto si poluarea genetica

Am facut ieri la radio o emisiune despre Organismele Modificate Genetic cu trei buni cunoscatori ai acestui subiect: prof. Aurel Maxim si ong-istii Dan Craioveanu si Ramona Duminicioiu. Hand Hedrich, de la ong-ul Sighisoara Durabila, a filmat emisiunea si a pus-o pe net. Puteti urmari cateva dintre episoadele selectate de Hans la linkurile de mai jos. Enjoy!

Discutie in direct la Radio Cluj (26. 10. 2009)
Matrix Monsanto – sau: Dece nu stim (aproape) nimic despre poluarea genetica
LINK catre FILMUL INTREG: http://www.ustream.tv/recorded/2430474 
(episoadele mai importante, dupa mine, le-am marcat cu verde)

EPISOADE
1. MODERATOR: Prezentare participanti si introducere in tema

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24128
02.20: Moderator Adrian Dohotaru (MOD)> Prezentare invitati: Prof. Aurel Maxim (Facultatea de Agronomie Cluj), Dan Craioveanu (ONG GRINDA), Ramona Duminicioiu (ONG InfOMG)
03.00: MOD> Iata ce am gasit pe site-ul www.descopera.ro: La nivel mondial se incurajeaza consumul OMG, din interese comerciale + din temerea ca altfel nu s-ar putea produce in viitor destula hrana pentru omenire.

 

2. Prof Dr. Aurel Maxim despre argumentele sustinatorilor OMG

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24129
03.48: Aurel Maxim (AM)> Nu sunt juste aceste argumente pt. ca exista supraproductie si fara OMG-uri si dinaintea aparitiei OMGurilor. Cei care cultiva OMG-urile vor lupta in continuare pentru utilizarea lor. Pe de alta parte, consumatorii responsabili si cercetatorii onesti le vor contesta.

 

3. IN DETALIU: Prof Dr. Aurel Maxim despre argumentele ale sustinatorilor OMG

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24140

04.30>S-a dovedit ca OMG-urile au efecte negative asupra sanatatii oamenilor, a mediului etc.

05.10: In anii ‘90, cand au aparut OMG in camp se cunostea foarte putin despre impactul lor. In decurs de 15 ani dupa introducerea in camp s-au descoperit  multe aspecte negative – deci in viitor se vor descoperi si mai multe efecte negative. Dar, in scurt timp biosfera va fi deja contaminata cu OMG…
06.25> Prin urmare, problema OMG-urilor este una controversata.

4. Decanul Facultatii Ecologice al Univ. Ecol. Bucuresti se declara pro-OMG

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24141
06.40: MOD> Totusi: Uni specialisti sau oameni de specialitate delara urmatoarele: de ex. Nicolae Gardean, Decanul Facultatii Ecologice din cadrul Universitatii Ecologice din Bucuresti: Nu exista studii care ar dovedi ca OMG ar dauna omului si este usor sa “dai cu parul”… Nu am o parere clara vizavi de OMG. Dece sa nu se comercializeze aceste seminte?
07.35: AM> Ma intreb, aceasta persoana are cumva contracte cu companiile producatoare de OMG-uri? Multi au contracte si interese financiare clare.

08.06 > Pana in prezent nu s-a dovedit mult la om, ca si efecte negative, doar alergii… In schimb s-au dovedit clar efectele negative asupra animalelor de experienta (la nivel de celule sangvine, organe interne vitale, celule sexuale)

5. Dan Craioveanu: Problema OMG-urilor in Romania – de la “Science-Fiction” la realitate

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24142
09.09: MOD> Dan Craioveanu (DC), care sunt miturile OMG? Se spune ca s-ar produce mai ieftin (descopera.ro), se hranesc oamenii din lumea a III-a samd.

09.50: DC> Alt mit este acela ca se vor folosi mai putine chimicale. Ar lua mult timp pt. a demonta toate miturile…

10.15 MOD> Cum ai devenit activist anti-OMG? DC: Initial promovam agricultura traditionala si mi s-a sugerat sa studiem putin situatia cultivarii OMG-urilor in Romania…
11.00: DC> Initial, problema OMGurilor in RO mi s-a parut “science-fiction”.

11.20: DC> Am descoperit insa repede ca RO este cel mai mare producaotr de OMG din Europa, la vremea aceea.

6. Dan C: Problema OMG nu este destuld e “sexy” pentru mass-media. Trebuie sa ne adresam Justitiei…

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24143
11.40: MOD> Ce ati facut de atunci in aceasta privinta? DC> am incercat sa facem coalitii de ONG-uri de mediu. Din pacate, subiectul nu are priza foarte mare la organizatiile de mediu din RO. Am facut campanii de informare, am incercat sa intervenim si la nivel legislativ.

12.37> Acuma credem ca trebuie sa mergem si pe partea legala/cu actiuni in justitie. Autoritatile par sa serveasca mai degraba multinationalele decat interesul cetatenilor.
13.20: MOD> Dece OMG-urile sunt un subiect marginal in RO? In presa scrisa exista informatii, dar la radio si TV putin…

13.45: DC> Subiectul pare complicat si prea stiintific. Apoi, este si o problema media, anume, problema OMG-urilor nu este destul de “sexy” pentru media. Nu poti sa-i enervezi pe oameni, explicandu-le situatia pe scurt… Niciodata nu va veni un politician in fata sa spuna ceva in acest sens care sa-i enerveze apoi pe oameni…

7. Prof. Aurel Maxim: Comisia de Biosecuritate = Comisia de promovare a OMG-urilor

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24144
15.02: MOD> Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi a afirmat ca nu exista in RO capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe subiectul OMG.

15.40: AM> Institutele din agricultura au contracte, sunt pro-OMG. Totusi, exista dezbateri stiintifice in RO! Poate ca Attila Korodi nu stie/stia ca exista. Comisia de securitata biologica (Biosecuritate) este defapt o comisie pentru PROMOVAREA OMG-urilor! Acolo predomina biotehnologii care creeaza OMGuri! Acest lucru nu este intamplator, ci deliberat facut.
16.50> MOD> Cum ati devenit dintr-un cercetator neutru unul anti-OMG?

AM> A fost (initial) lipsa de informatii. Lucram ca si cercetator intr-un proiect international (pe pruni MG, la Bistrita, n.r.). La CJ la Universitate, in urma unor manifestari si studii, m-am convins ca exista multe necunoscute si riscuri cu privire la OMG-uri. Acuma sunt un luptator impotriva OMGurilor.

8. Dan C: Nu poate exista coexistenta cu plante MG, cu toate ca se promoveaza acest lucru…

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24145
18.15 MOD> Dane, ati dat in judecata Ministerul Agriculturii…
18.40 DC> Este o actiune a Asociatiei Agent Green. Oricine are dreptul la acces la info privind mediul (or M.A. a refuzat sa puna la dispozitie informatiile privind locatiile campurilor cu culturi MG, n.r.).

20.03 DC> OMG-urile se raspandesc singure si trebuie cunoscute locatiile (care au fost tinute secrete).

20.33> Apoi, Ministerul Agriculturii a permis prin OM 185 si 186/2009 contaminarea (soia) cu soia MG.

21.30> Legislatia UE si RO cere asigurarea coexistentei; Coexistenta nu poate exista.

21.55> In plus, in culturile ecologice nu este permisa prezenta OMG-urilor.
22.14: AM> Poluarea se poate face si prin polen. Nu vom mai avea controlul asupra culturilor genetice, deoarece flora spontana este si ea supusa contaminarii genetice.

9. Ramona Duminicioiu: Culturile MG necesita mai mult erbicid si nu invers!

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24146
23.00 MOD> Ramona (RD), ai un site web, www.InfOMG.ro: Si la nivel UE (in alte tari UE) exista culturi OMG…
23.20 RD> Am sa raspund mai tarziu, vreau sa revin insa la miturile OMG privind scaderea cantitatii de erbicide utilizate in agricultura MG (n.r.). In SUA (cultivator la scara mare de plante MG, n.r.), in ultimii 8 ani a crescut utilizarea erbicidelor de 3 ori.

24.22> In ciuda eforturilor stiintifice…. (urmeaza detalii tehnice privind categoriile de plante MG).

25.00> O parte din plantele MG sunt rezistente la erbicidele pe baza de glifosat, cum ar fi erbicidul marca ROUNDUP ( = fostul erbicid Agent Orange, folosit de trupele americane in razboiul din Vietnam pentru distrugerea vegetatiei din jungla; n.r.), comercializat de compania MONSANTO.

25.35> Roundup este f. toxic.

25.55: AM> Roundup distruge tot in afara plantei modificate genetic (in scopul rezistentei la acel erbicid; n.r.).

26.25: RD> (Problema este ca) buruienile au capatat rezistenta la erbicidul Roundup.

AM> Pentru ca gena ce confera rezistenta culturii MG la erbicid s-au transferat asupra buruienilor! (de ex. la culturile de rapita MG)

 

10. Ramona D.: Exista probleme grave de transparenta la nivel de autoritati, privind prezenta (chiar ilegala a) OMG in RO.
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24147
27.07: MOD> Cum este situatie la nivel UE? RD> A scazut suprafata cultivata in RO (oficial) cu OMG (porumbul Monsanto, tip MON 810);
28.19> Interzicerea culturilor MG ar aduce doar beneficii pentru agriculturile locale.
Referitor la tarile care cultiva OMG in UE: Sunt doar 6 tari (din 27), cu 2 tari particulare (Polonia, Spania);
30.19> In Spania de ex. societatea civila face presiuni pt. interzicerea porumbului MG, MON 810 (se cultiva pe suprafete mari in regiunile Catalonia si Aragon). In 2008 se cultivau in Romania 6500 hectare, iar in 2009 doar 3093,5 ha, oficial…
31.30> RD> Spun “oficial” pentru ca exista probleme grave de transparenta la nivel de autoritati, privind prezenta OMG in RO.
32.19> In RO exista in camp (in com. Chirnogi, lunca Dunarii, in apropiere de Oltenita; n.r.) soia contaminata genetic (interzisa).
AM> Exista si info false pe etichetele din magazine…

 

11. Ramona D.: Nici in 2009 nu se practica etichetarea produselor continand OMG, cu toate ca legea o cere inca din 2006.

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24148
33.15: RD> Din 2006 se cere etichetarea alimentelor cu OMG dar nu se practica nici in 2009!  Consumatorii nu pot alege!
34.21: DC>
35.19 AM> Limitarea culturilor MG se poate face cu acte normative dar si cu constientizarea consumatorilor. Cand lucram la proiect (pruni MG, Bistrita; n.r.), coordonatorul de proiect din Franta a spus ca presiunea vecinilor fermieri ai proiectului sau de vita de vie MG din Franta l-a fortat sa se mute cu proiectul in SUA, de unde si provenea proiectul. Si sondajele Eurobarometru indica faptul ca cca. 80% din populatia UE este anti-OMG. Asta vine si de la buna informare a lor. La noi nu se stie si nu se percepe (problema OMG; n.r.)…
36.50: RD> (In acele tari UE) functioneaza principiul precautiei. Nimeni nu poate spune ca e SIGUR sa consumi OMG-uri. Asta se poate constata doar dupa teste pe o perioada medie si lunga.

12: Aurel Maxim: Necunoasterea pericolelor OMG-urilor azi este similara cu necunoasterea pericolelor E-urilor, in anii ‘70.

LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24149

37.47: AM> La fel s-a intamplat si cu E-urile in anii 70! S-a descoperit in timp ca unele E-uri sint cancerigene…

cca. 39.00 MOD> Vom reveni dupa pauza cu o convorbire la telefon cu Gabriel Paun, Asociatia Agent Green)

 

radu hangan ca sigur ros

Radu Hangan se ocupă de un festival tare interesant de artă plastică la Bistriţa – Stompan, care se desfăşoară zilele acestea şi se află la ediţia a şaptea. Cum nu ajung anul acesta, fac tot posibilul să fiu acolo la anul. Din când în când, Radu Hangan îmi trimite pe mess lucrările lui, care îmi plac la nebunie. E cald, are umor, ştie să pastişeze şi să răstoarne anumite clişee şi realităţi sociale. De aceea, mi-am propus să fac un interviu via mail pentru unii cititori nefamiliarizaţi cu lucrările lui şi cu stompanul în cadrul căruia expun tineri artişti. Am trimis întrebările via mail şi ce a ieşit e o variantă internautică la interviul radio, genial de caustic şi absent al celor de la Sigur Ros. Nu sunt un fan al interviurilor pe mail, deşi în acelaşi timp nu sunt un purist al interviurilor face to face, dar am preferat sa îi pun întrebările pe mail pentru că pe mess e al naibii de lapidar. Hehe, nu doar pe mess… Lucrările de mai jos sunt prezentate de Radu la expoziţia de anul acesta: SSS, Constantin Brâncuşi şi Zâmbetul Românesc.

 

De ce tema Evoluţie anul acesta?

Am plecat de la ideea ca tinerii de azi, daca ar avea posibilitatea de a schimba ceva , nu ar face nimic, marea majoritate…

 

De unde obţineti sprijin pentru realizarea Stompanului?

Din sponsorizari locale.

O întâmplare ţăcănită de la una dintre ediţiile trecute…

La ora la care era deschisă expoziţia şi parte din public era prezentă încă se mai panotau lucrări.

Văd mai tot timpul un contrast foarte creativ în lucrările tale care arată anumite incompatibilităţi, situatii absurde din realitatea românească. Iar tratamentul e unul tonic mai tot timpul, plin de umor şi verva. Totuşi, care ar fi temele pe care nu le-ai putea aborda într-un registru ludic, comico-ironic?

Nu ştiu, mă strădui să fac ce pot mai bine.

un protest istoric

Sunt mândru pentru că am participat sâmbătă la una dintre cele mai îndrăzneţe şi mai răspândite acţiuni de protest ecologic din „istoria planetei”, după cum afirmă organizatorii.

 

Cincizeci de clujeni, majoritatea voluntari Greenpeace, ne-am adunat la un flashmob, pe B-dul Eroilor, la monumentul dedicat Memorandiştilor, în centrul Clujului, şi am protestat împotriva poluării atmosferei. Bogdan Buta (foto), coordonator voluntari Greenpeace pe Cluj, este cel care a animat atmosfera acestui flashmob.

Ne-am alăturat altor protestatari din 181 de ţări şi din 5.200 de oraşe. Miza e enormă. Organizaţiile nonguvernamentale încearcă să influenţeze guvernele lumii, care se întâlnesc în decembrie la Copenhaga, să reducă emisiile de dioxid de carbon din atmosferă de la 390 ppm cât sunt în prezent, potrivit oamenilor de ştiinţă, la 350. După eşecul Protocolului de la Kyoto se încearcă ajungerea la un nou acord internaţional care să tempereze schimbările climatice provocate de poluarea industrială.

Am venit cu un afiş printat de nepotul meu Timi, aflat în clasa a III-a. El a căutat copacul, bicicleta şi autobuzul pe net.

Îi mulţumesc Monicăi Hrinca pentru poze. Sunt emoţionat sincer că se poate organiza un protest de o asemenea anvergură, când e contrazisă într-o astfel de demonstraţie de forţă o întreagă logică a pieţei nelimitate, a capitalismului, a profitului, a industrializării lacome.

deseară la cărtureşti

… o să înregistrez concertul. Ne vedem!

astra film 2009

Astra Film Festival este singurul loc din România unde poţi vedea peste 600 de oameni într-o sală bucurându-se de un documentar antropologic. Senzaţia e, vă asigur, fantastică! Ne vedem la Sibiu.

flashmob greenpeace (preview)

În ciuda faptului că ne lăudăm uneori că trăim într-un oraş universitar, trăim adesea într-o parohie mentală şi culturală. Altfel, cum ne putem explica faptul că suntem atât de puţini interesaţi de un eveniment la nivel mondial, ca flashmobul pentru protejarea climei, coordonat de Greenpeace şi multe alte organizaţii non-guvernamentale în câteva mii de oraşe şi în peste o sută de ţări? În media naţională şi locală nu o să găsiţi mai nimic despre această acţiune care se desfăşoară şi la Cluj, sâmbata 24 octombrie, cu ocazia Zilei Internaţionale de acţiune pentru climă. În general, veţi găsi în media naţională şi locală prea puţine articole despre subiecte de interes major ca schimbarea climei. Vom detalia azi motivaţiile acestui flashmob la Nopţi în Campus (www.radiocluj.ro, 95,6 FM), între 22.00 şi 23.00, cu Bogdan Buta, coordonator voluntari la Greenpeace Cluj.

Alături de mine este organizatorul de concerte şi colaboratorul Zile şi Nopţi, Ionuţ Titus Ileşoi, invitat permanent al emisiunii Nopţi în Campus. El va veni de acum încolo cu multe muzici din zona, să-i spunem, underground, cu formaţii pe care nu le auziţi, din păcate, la radiourile mainstream din România. Ionuţ Titus Ileşoi va veni cu nume noi, proaspete, cu formaţii care experimentează şi care nu sunt difuzate pentru că nu fac audienţă ori profit posturilor de radio, motiv pentru care majoritatea radiourilor îşi imbecilizează ascultătorii cu aceleaşi formaţii şi genuri muzicale. Aşadar, nu o să mă tem să mă laud că Nopţi în Campus va deveni emisiunea care experimentează muzical cel mai mult dintre toate radiourile din România. În a doua parte a emisiunii, îi vom avea pe clujenii de la proaspăta trupă Schlitz.

Avatar (II)

Am la avatar, pe messenger, aceeaşi imagine de luni bune. Ca şi cum mi-ar fi teamă de schimbări, de metamorfozele noastre nesfârşite, de o anumită nestatornicie de stări şi sentimente pe care nu le putem stăpâni. Nu prea reuşesc să îmi explic senzaţia asta, doar e firesc “avatarul”, mai ales în varianta sa light, de messenger. Când mă plictisesc, răsfoiesc lista de messenger şi mă uit la avatarurile altora. Nu sondez, nu constat, nu analizez nimic, îmi odihnesc doar ochii pe suprafeţe diferite şi mă amuz când văd imagini şoade. M-am întrebat: de ce să nu povestesc cu o parte din amicii de pe lista de mess despre criteriile după care îşi schimbă imaginile pe mess? Oricum, am mai făcut asta mai demult. Iaca ce a ieşit:

Ana-Maria Călinescu: La avatar e un detaliu dintr-o lucrare de-a mea. Se numeste MOVing. De obicei, am la avatar lucrari sau detalii din lucrari de-ale mele, mai arar poze cu mine… Dar, intr-un alt sens, si lucrarile mele reprezinta tot o forma de a-mi surprinde interiorul in diverse ipostaze si a fixa asta pe o bucata de hartie/carton/panza. In mod special, imi place lucrarea asta si ma identific cu ea, cu atitudinea personajului… E vorba, din punctul meu de vedere, de a continua sa ma misc, de a explora, si de a lasa in urma ce consider ca e rau pentru mine. (Aici e varianta completă a lucrării.)

 

Mihail VAKULOVSKI: La avatar nu poţi băga fotografii prea subtile, pentru că nu s-ar vedea, dar poţi pune imagini sugestive şi frumoase, totuşi. Nu-mi prea place să-mi lipesc moaca, aşa că de multe ori bag sigla Tiuk! (mai ales cînd link-ul e spre Tiuk!, cînd a apărut un nou nr. sau aşa ceva) sau un tricou ori o şapcă Tiuk! Mai bag cîteodată fotografia lu’ tata, rar, dar se mai întîmplă, apoi – desene de-ale lui Dan Perjovschi sau imagini după stare de cele mai multe ori, sau din călătorii, însă tot cu schepsis, nu pur şi simplu din călătorii. Între colţii unui mamut, cu Charlie Chaplin cu şapca Tiuk! pe cap (el, nu eu), cu nepotul soţiei arătînd fuck you sau cu o zeiţă din Versailles trimiţîndu-ne în acelaşi loc, cu Le Banner aplicîndu-i un picior în coaie lu’ ălălalt francez turbat, am şi o poză cu intrarea în oraşul Pula (acum mă uit la pozele de la avatar rulate în ultima vreme), una de la nuntă, una deosebită, făcută la Cetatea Făgăraş, eu – monument la Munchen, am şi cîteva trucaje, una la Lightensein, cu Tiuk! în spate, una cu Pamela Anderson şi una pe post de Terminator, ultimele două realizate de un coleg de serviciu, iar aia cu Tiuk! – de un prieten, Un Cristian. Interesantă idee ai avut cu „ancheta” asta, deşi tu nu-ţi schimbi niciodată poza de la avatar. (Pozele de la avatar sunt făcute de Mihail şi soţia sa Carmina.)

Laura Laurentiu: Dar nu e cine stie ce filosofie. Le aleg in functie de starea de spirit din ziua in care ma apuca schimbarile. Ca ma plictisesc de aceeasi poza si imi vine chef uneori sa o schimb si atunci dau search pe google sau caut in arhiva mea de poze. Aici mi-a placut umbrela.  E vintage. Si felul in care isi tine rochia si picioarele… Are asa, un aer de demult. Eram intr-o stare mai melancolica. Cred ca avem oaresce sechele noi, femeile. Si frustrari. Ca nu mai sunt lucrurile asezate si romantice in secolul asta. Si cautam cumva sa suplinim acest aspect.

 

Dan Aga: In general, pun din ce mai pozez eu cand ies cu aparatul dupa mine, fara sa am un criteriu anume de selectie

Eu: Ok, dar de ce cerul de data asta. Iti inspira o stare anume poza asta?

Dan Aga: Pai, asa mai visatoare… se poate zice ca ma reprezinta oarecum, ca-s io mai cu capu-n nori, asa.

Zsofi Szegedy: E desenul meu preferat (din toate ce am facut pana acum). Plus ca imi plac mult pisicile. Cam atat.