Не следуu вниз зa мноu, xвaтeт мoeгo пpoвaлa
în casele de cremă de zahăr ars ne bandajăm pielea
cu îmbrăţisări scurte imnuri sub zgomotele tobelor
în ritmul lor apăsător şi apropiat
facem dragoste în slow motion
din ce în ce mai frenetic ca nişte mecanisme blocate
Îmi spune un prieten, Graţian Cormoş, să îi trimit câteva rânduri pentru un articol de-al lui despre amintirile noastre din perioada comunistă. Cum la Revoluţia din 89 aveam doar şase ani, este imposibil pentru mine să scriu ceva coerent despre perioadă, doar pornind de la amintirile mele. Aşa că am preferat să ambalez într-o Scrisoare către Moş Crăciun câteva dintre amintirile mele cele mai pregnante despre epocă.
Dragă Moş Crăciun,
Eu sunt Adi, am şase ani, merg la grădi în grupa mare, fug bine şi sunt şeful grupei, când fug eu toţi aleargă după mine, şi îţi scriu scrisoarea cu ajutorul surorii mele mai mari, Cristina. Am fost cuminte anul acesta, am luat numai puncte roşii, numai o dată punct negru când ne-am bătut băieţii cu fetele şi le-am tras de coadă. Îţi scriu acum de Crăciun că nu m-am gândit până acum şi mi-a zis Cristina că trebuie să îţi scriu o scrisoare ca să primesc cadouri. Vreau de Crăciun:
1. Un terorist. A venit tata şi m-a luat din parc că a zis că au venit teroriştii şi nu ne mai putem juca pac pac. Vreau să mă joc cu teroriştii pac pac ca la Revoluţie.
2. Gloanţe. La Revoluţie am găsit gloanţe în stradă. Oarbe. Dar nu am apucat să culeg prea multe că nu m-au lăsat cei mari că le-au cules ei. Sora mea, Ioana, a cules multe şi nu vrea să mi le dea mie. Vreau mai multe gloanţe.
3. Un tanc. Am mers cu bunu să dăm prăji la soldaţi şi m-au lăsat în tanc dar nu m-au lăsat să îl conduc. Vreau un tanc pe care să îl conduc numai eu şi care să facă bum-bum când apar teroriştii. Tancul să nu fie cu atâtea butoane ca la soldaţi. Patru butoane pentru înainte, înapoi, lateral stânga şi lateral dreapta şi un buton pentru bum-bum.
4. Îngheţată adevărată. Mama spune când vine Haini Şuler din Germania că s-a topit îngheţata din Germania până în România, dar am auzit-o pe Ioana că a spus că e iaurt cu fructe. Nu îmi place iaurtul şi nu mănânc iaurt. Nici acela cu fructe că e tot iaurt. Vreau îngheţată!
5. Gumă moale. Guma de banane e tare şi nu are gust. Vreau gumă ca în Germania.
6. Locul I. Am fost la Clujana la concurs şi am luat locul II la alergare, dar Zoli care a câştigat e cu un an mai mare şi mai înalt. La concursuri să fie numai de aceeaşi vârstă, Moş Crăciun, să le trimiţi o scrisoare la tantile educatoare sa le spui.
7. Desene animate zilnice şi filme. La tv sunt numai 5 minute de desene sâmbăta cu Tom şi Jerry. În fiecare zi să fie sâmbătă.
8. Şi ce mai ai chef tu să îmi aduci.
Muzeul de Artă Cluj-Napoca vă invită sâmbătă 7 noiembrie 2009, orele 19, la o manifestare culturală inedită ce evidenţiază relaţia particulară dintre sunet şi imagine – muzică şi fotografie. O suită de fotografii propuse de Renée Renard, o artistă contemporană din Timişoara, îşi propune să surprindă cu mijloace specifice, particularităţile plastice ale muzicii şi vocii cunoscutei interprete de jazz Teodora Enache. Publicul va avea prilejul să urmărească relaţia dintre aceste componente în cadrul unui concert de jazz cu tema „Rădăcini” ce o va avea protagonistă pe Teodora Enache, desfăşurat în ambianţa instalaţiei fotografice semnate Renée Renard. Intrarea liberă.
Aşa-zisa inaugurare de ieri a Pieţei Unirii a fost ratată, în ciuda unor eventuale intenţii bune ale oficialităţilor, ce îşi zoresc activităţile în campania prezidenţială. Deschiderea e ratată pentru că simbolul pieţei, superbul grup statuar al lui Matei Corvin, este în lucrări, maşinile de pe lateralele pieţei nu au fost mutate încă, după cum este prevăzut în proiect, iar formaţiile aduse, respectabile de altfel, nu sunt reprezentative pentru publicul majoritar tânăr (elevi, studenţi, părinţi tineri cu copii) care se întâlnea la “coada calului” şi în împrejurimi. Lumea care venea în Piaţă e, desigur, diversificată şi se poate justifica aducerea unor formaţii ca Pasărea Colibri sau a unui ansamblu coral. Însă, o formaţie mai tânără din zonele rock, indie, electro etc. era, cu siguranţă, mai reprezentativă pentru sutele de clujeni care se întâlneau constant în piaţă. Deschiderea a eşuat şi din cauza unor declaraţii tendenţioase, demagogic-naţionaliste ca cea de mai jos a primarului Sorin Apostu. Am înţeles că circulă la greu afisul de pe blogul Sorin din Focşani. Daţi mai departe!
O relatare amănunţită a evenimentului şi a protestelor găsiţi în Ziua de Cluj.
E ciudat să spui că “spoturile Roşia Montană Gold Corporation sunt publicitate înşelătoare”, pentru că asta e mobilul publicităţii, mai ales pentru cei naivi. Şi sunt destui în România. Să luăm în calcul, însă pe un alt palier, maşina de publicitate antibăsesciană de la Antena 3, emisiunea Sinteza Zilei, care are un rating imens pentru ideile sărace proliferate în studio. Ştiu că mulţi dintre voi, din tânăra clasă eco-chic, aţi acordat o atenţie mai scăzută subiectului de când nu se mai ţine festivalul FânFest de la Roşia Montană, însă pericolul ca RMGC să obţină avizele de mediu sunt mai mari ca oricând, într-un context politic tulbure şi motivând criza economică majoră a ţării.
Am un respect imenes pentru activişti de mediu ca Eugen David, Stephanie Roth ori Ştefania Şimion de la Alburnus Maior pentru că reuşesc cu resurse puţine să se opună unei companii care a investit până acum câteva sute de milioane de dolari şi a făcut un lobby intens pentru a derula acest proiect minier gigantic. Proiectul Gold arată discrepanţa care există între societatea cunoaşterii sau economia cunoaşterii (knowledge economy) şi societatea bazată pe capital. Analizele unor experţi din Academia Română (de la istorici la chimişti) şi a unor ecologişti în privinţa oportunităţii investiţiei de la Roşia Montană au fost umbrite de marketingul agresiv al RMGC. Filmuleţul de mai jos e realizat de Hans Hedrich:
Update: Un amic din stafful lui Remus mi-a zis după emisiunea de la radio că Cernea e la Cluj şi că ţine o conferinţă. Aşa că am vorbit cu Hans Hedrich, ecoreporterul de la ong-ul Sighişoara Durabilă, să mergem să îl filmăm. Iaca o bucată din speech-ul realmente degajat. Acum că am aflat şi eu, biet handicapat tehnologic, cum se pun filme pe blog, o să postez mai des, mai ales scurtele interviuri eco realizate de Hans.
Vorbeam despre playlistul de la Nopţi în Campus cu Ion Ileşoi de la Zile şi Nopţi, invitat permanent la emisiune, un playlist într-o zonă de rock, şi mi-am amintit de prietenul Mihai, căruia îi urez “La Mulţi Ani!” şi care îmi pomenise de un tip, Remus Cernea, care candidează la prezidenţiale şi care apare pe net cu un tricou cu Pink Floyd. Mi-am zis că ar fi fain de dat de tipul ăsta! I-am făcut rost rapid de număr, l-am sunat şi am făcut un scurt interviu despre candidatura sa. Nu i-am citit programul, nu l-am urmărit în presă (cu excepţia interviului foarte dezgheţat dat lui Costi Rogozanu), mi se lipise doar pe retină imaginea unui tânăr căruia îi place Pink Floyd şi care a reuşit să strângă 200.000 de semnături pentru prezidenţiale. Un super bonus e că face parte din Partidul Verde, asociat la Verzii Europeni, o mişcare politică de care avem nevoie cu siguranţă.
Mă uit peste rândurile de mai sus şi am impresia că am intrat în campanie electorală alături de Remus Cernea. La cât de refractar sunt la ceilalţi politicieni, l-aş vota doar pentru faptul că îi place Joy Division, oricât de superficial ar suna asta. Enjoy:
Primit-am de la Ion Ileşoi. Îmi spune că în Buha o să fie o serie de concerte mijto, cu multe trupe din afară şi cu intrare moca. La trupa asta am văzut şi câteva sute de mii de intrări pe piesă, deci nu sunt cine ştie ce “ciuruci”:
ANDY GRIER (vocals from THIEVES LIKE US) va mixa un DJ-Set. Trupa THIEVES LIKE US s-a format în 2002 într-un parc berlinez. Doi dintre ei sunt suedezi (Pontus Berghe-tobe, Bjorn Berglund-clape) iar vocalistul Andy Grier e american. Formaţia se auto-descrie ca fiind un vehicul muzical-o navă spaţială elegantă, direcţionată spre ascultători. Muzical s-au aliniat cu Europa şi consideră Parisul casa lor. Auto-declaraţi un POP BAND, sintetizează multe stiluri muzicale porind de la italo-disco, David Bowie, Iggy Pop, până la hip-hop, toate sub o aură de electro, ceea ce îi face să fie consideraţi „clasici”. Apariţii în reviste şi site-uri prestigioase ca NME Magazine, Q Magazine (online) şi BBC (online), precum şi turnee în toate colţurile globului, le conferă acestora o recunoaştere mondială de succes.
Am facut ieri la radio o emisiune despre Organismele Modificate Genetic cu trei buni cunoscatori ai acestui subiect: prof. Aurel Maxim si ong-istii Dan Craioveanu si Ramona Duminicioiu. Hand Hedrich, de la ong-ul Sighisoara Durabila, a filmat emisiunea si a pus-o pe net. Puteti urmari cateva dintre episoadele selectate de Hans la linkurile de mai jos. Enjoy!
Discutie in direct la Radio Cluj (26. 10. 2009)
Matrix Monsanto – sau: Dece nu stim (aproape) nimic despre poluarea genetica
LINK catre FILMUL INTREG: http://www.ustream.tv/recorded/2430474
(episoadele mai importante, dupa mine, le-am marcat cu verde)
EPISOADE
1. MODERATOR: Prezentare participanti si introducere in tema
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24128
02.20: Moderator Adrian Dohotaru (MOD)> Prezentare invitati: Prof. Aurel Maxim (Facultatea de Agronomie Cluj), Dan Craioveanu (ONG GRINDA), Ramona Duminicioiu (ONG InfOMG)
03.00: MOD> Iata ce am gasit pe site-ul www.descopera.ro: La nivel mondial se incurajeaza consumul OMG, din interese comerciale + din temerea ca altfel nu s-ar putea produce in viitor destula hrana pentru omenire.
2. Prof Dr. Aurel Maxim despre argumentele sustinatorilor OMG
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24129
03.48: Aurel Maxim (AM)> Nu sunt juste aceste argumente pt. ca exista supraproductie si fara OMG-uri si dinaintea aparitiei OMGurilor. Cei care cultiva OMG-urile vor lupta in continuare pentru utilizarea lor. Pe de alta parte, consumatorii responsabili si cercetatorii onesti le vor contesta.
3. IN DETALIU: Prof Dr. Aurel Maxim despre argumentele ale sustinatorilor OMG
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24140
04.30>S-a dovedit ca OMG-urile au efecte negative asupra sanatatii oamenilor, a mediului etc.
05.10: In anii ‘90, cand au aparut OMG in camp se cunostea foarte putin despre impactul lor. In decurs de 15 ani dupa introducerea in camp s-au descoperit multe aspecte negative – deci in viitor se vor descoperi si mai multe efecte negative. Dar, in scurt timp biosfera va fi deja contaminata cu OMG…
06.25> Prin urmare, problema OMG-urilor este una controversata.
4. Decanul Facultatii Ecologice al Univ. Ecol. Bucuresti se declara pro-OMG
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24141
06.40: MOD> Totusi: Uni specialisti sau oameni de specialitate delara urmatoarele: de ex. Nicolae Gardean, Decanul Facultatii Ecologice din cadrul Universitatii Ecologice din Bucuresti: Nu exista studii care ar dovedi ca OMG ar dauna omului si este usor sa “dai cu parul”… Nu am o parere clara vizavi de OMG. Dece sa nu se comercializeze aceste seminte?
07.35: AM> Ma intreb, aceasta persoana are cumva contracte cu companiile producatoare de OMG-uri? Multi au contracte si interese financiare clare.
08.06 > Pana in prezent nu s-a dovedit mult la om, ca si efecte negative, doar alergii… In schimb s-au dovedit clar efectele negative asupra animalelor de experienta (la nivel de celule sangvine, organe interne vitale, celule sexuale)
5. Dan Craioveanu: Problema OMG-urilor in Romania – de la “Science-Fiction” la realitate
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24142
09.09: MOD> Dan Craioveanu (DC), care sunt miturile OMG? Se spune ca s-ar produce mai ieftin (descopera.ro), se hranesc oamenii din lumea a III-a samd.
09.50: DC> Alt mit este acela ca se vor folosi mai putine chimicale. Ar lua mult timp pt. a demonta toate miturile…
10.15 MOD> Cum ai devenit activist anti-OMG? DC: Initial promovam agricultura traditionala si mi s-a sugerat sa studiem putin situatia cultivarii OMG-urilor in Romania…
11.00: DC> Initial, problema OMGurilor in RO mi s-a parut “science-fiction”.
11.20: DC> Am descoperit insa repede ca RO este cel mai mare producaotr de OMG din Europa, la vremea aceea.
6. Dan C: Problema OMG nu este destuld e “sexy” pentru mass-media. Trebuie sa ne adresam Justitiei…
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24143
11.40: MOD> Ce ati facut de atunci in aceasta privinta? DC> am incercat sa facem coalitii de ONG-uri de mediu. Din pacate, subiectul nu are priza foarte mare la organizatiile de mediu din RO. Am facut campanii de informare, am incercat sa intervenim si la nivel legislativ.
12.37> Acuma credem ca trebuie sa mergem si pe partea legala/cu actiuni in justitie. Autoritatile par sa serveasca mai degraba multinationalele decat interesul cetatenilor.
13.20: MOD> Dece OMG-urile sunt un subiect marginal in RO? In presa scrisa exista informatii, dar la radio si TV putin…
13.45: DC> Subiectul pare complicat si prea stiintific. Apoi, este si o problema media, anume, problema OMG-urilor nu este destul de “sexy” pentru media. Nu poti sa-i enervezi pe oameni, explicandu-le situatia pe scurt… Niciodata nu va veni un politician in fata sa spuna ceva in acest sens care sa-i enerveze apoi pe oameni…
7. Prof. Aurel Maxim: Comisia de Biosecuritate = Comisia de promovare a OMG-urilor
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24144
15.02: MOD> Fostul ministru al Mediului, Attila Korodi a afirmat ca nu exista in RO capacitatea de a organiza o dezbatere tehnica pe subiectul OMG.
15.40: AM> Institutele din agricultura au contracte, sunt pro-OMG. Totusi, exista dezbateri stiintifice in RO! Poate ca Attila Korodi nu stie/stia ca exista. Comisia de securitata biologica (Biosecuritate) este defapt o comisie pentru PROMOVAREA OMG-urilor! Acolo predomina biotehnologii care creeaza OMGuri! Acest lucru nu este intamplator, ci deliberat facut.
16.50> MOD> Cum ati devenit dintr-un cercetator neutru unul anti-OMG?
AM> A fost (initial) lipsa de informatii. Lucram ca si cercetator intr-un proiect international (pe pruni MG, la Bistrita, n.r.). La CJ la Universitate, in urma unor manifestari si studii, m-am convins ca exista multe necunoscute si riscuri cu privire la OMG-uri. Acuma sunt un luptator impotriva OMGurilor.
8. Dan C: Nu poate exista coexistenta cu plante MG, cu toate ca se promoveaza acest lucru…
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24145
18.15 MOD> Dane, ati dat in judecata Ministerul Agriculturii…
18.40 DC> Este o actiune a Asociatiei Agent Green. Oricine are dreptul la acces la info privind mediul (or M.A. a refuzat sa puna la dispozitie informatiile privind locatiile campurilor cu culturi MG, n.r.).
20.03 DC> OMG-urile se raspandesc singure si trebuie cunoscute locatiile (care au fost tinute secrete).
20.33> Apoi, Ministerul Agriculturii a permis prin OM 185 si 186/2009 contaminarea (soia) cu soia MG.
21.30> Legislatia UE si RO cere asigurarea coexistentei; Coexistenta nu poate exista.
21.55> In plus, in culturile ecologice nu este permisa prezenta OMG-urilor.
22.14: AM> Poluarea se poate face si prin polen. Nu vom mai avea controlul asupra culturilor genetice, deoarece flora spontana este si ea supusa contaminarii genetice.
9. Ramona Duminicioiu: Culturile MG necesita mai mult erbicid si nu invers!
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24146
23.00 MOD> Ramona (RD), ai un site web, www.InfOMG.ro: Si la nivel UE (in alte tari UE) exista culturi OMG…
23.20 RD> Am sa raspund mai tarziu, vreau sa revin insa la miturile OMG privind scaderea cantitatii de erbicide utilizate in agricultura MG (n.r.). In SUA (cultivator la scara mare de plante MG, n.r.), in ultimii 8 ani a crescut utilizarea erbicidelor de 3 ori.
24.22> In ciuda eforturilor stiintifice…. (urmeaza detalii tehnice privind categoriile de plante MG).
25.00> O parte din plantele MG sunt rezistente la erbicidele pe baza de glifosat, cum ar fi erbicidul marca ROUNDUP ( = fostul erbicid Agent Orange, folosit de trupele americane in razboiul din Vietnam pentru distrugerea vegetatiei din jungla; n.r.), comercializat de compania MONSANTO.
25.35> Roundup este f. toxic.
25.55: AM> Roundup distruge tot in afara plantei modificate genetic (in scopul rezistentei la acel erbicid; n.r.).
26.25: RD> (Problema este ca) buruienile au capatat rezistenta la erbicidul Roundup.
AM> Pentru ca gena ce confera rezistenta culturii MG la erbicid s-au transferat asupra buruienilor! (de ex. la culturile de rapita MG)
10. Ramona D.: Exista probleme grave de transparenta la nivel de autoritati, privind prezenta (chiar ilegala a) OMG in RO.
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24147
27.07: MOD> Cum este situatie la nivel UE? RD> A scazut suprafata cultivata in RO (oficial) cu OMG (porumbul Monsanto, tip MON 810);
28.19> Interzicerea culturilor MG ar aduce doar beneficii pentru agriculturile locale.
Referitor la tarile care cultiva OMG in UE: Sunt doar 6 tari (din 27), cu 2 tari particulare (Polonia, Spania);
30.19> In Spania de ex. societatea civila face presiuni pt. interzicerea porumbului MG, MON 810 (se cultiva pe suprafete mari in regiunile Catalonia si Aragon). In 2008 se cultivau in Romania 6500 hectare, iar in 2009 doar 3093,5 ha, oficial…
31.30> RD> Spun “oficial” pentru ca exista probleme grave de transparenta la nivel de autoritati, privind prezenta OMG in RO.
32.19> In RO exista in camp (in com. Chirnogi, lunca Dunarii, in apropiere de Oltenita; n.r.) soia contaminata genetic (interzisa).
AM> Exista si info false pe etichetele din magazine…
11. Ramona D.: Nici in 2009 nu se practica etichetarea produselor continand OMG, cu toate ca legea o cere inca din 2006.
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24148
33.15: RD> Din 2006 se cere etichetarea alimentelor cu OMG dar nu se practica nici in 2009! Consumatorii nu pot alege!
34.21: DC>
35.19 AM> Limitarea culturilor MG se poate face cu acte normative dar si cu constientizarea consumatorilor. Cand lucram la proiect (pruni MG, Bistrita; n.r.), coordonatorul de proiect din Franta a spus ca presiunea vecinilor fermieri ai proiectului sau de vita de vie MG din Franta l-a fortat sa se mute cu proiectul in SUA, de unde si provenea proiectul. Si sondajele Eurobarometru indica faptul ca cca. 80% din populatia UE este anti-OMG. Asta vine si de la buna informare a lor. La noi nu se stie si nu se percepe (problema OMG; n.r.)…
36.50: RD> (In acele tari UE) functioneaza principiul precautiei. Nimeni nu poate spune ca e SIGUR sa consumi OMG-uri. Asta se poate constata doar dupa teste pe o perioada medie si lunga.
12: Aurel Maxim: Necunoasterea pericolelor OMG-urilor azi este similara cu necunoasterea pericolelor E-urilor, in anii ‘70.
LINK: http://www.ustream.tv/recorded/2430474/highlight/24149
37.47: AM> La fel s-a intamplat si cu E-urile in anii 70! S-a descoperit in timp ca unele E-uri sint cancerigene…
cca. 39.00 MOD> Vom reveni dupa pauza cu o convorbire la telefon cu Gabriel Paun, Asociatia Agent Green)
Radu Hangan se ocupă de un festival tare interesant de artă plastică la Bistriţa – Stompan, care se desfăşoară zilele acestea şi se află la ediţia a şaptea. Cum nu ajung anul acesta, fac tot posibilul să fiu acolo la anul. Din când în când, Radu Hangan îmi trimite pe mess lucrările lui, care îmi plac la nebunie. E cald, are umor, ştie să pastişeze şi să răstoarne anumite clişee şi realităţi sociale. De aceea, mi-am propus să fac un interviu via mail pentru unii cititori nefamiliarizaţi cu lucrările lui şi cu stompanul în cadrul căruia expun tineri artişti. Am trimis întrebările via mail şi ce a ieşit e o variantă internautică la interviul radio, genial de caustic şi absent al celor de la Sigur Ros. Nu sunt un fan al interviurilor pe mail, deşi în acelaşi timp nu sunt un purist al interviurilor face to face, dar am preferat sa îi pun întrebările pe mail pentru că pe mess e al naibii de lapidar. Hehe, nu doar pe mess… Lucrările de mai jos sunt prezentate de Radu la expoziţia de anul acesta: SSS, Constantin Brâncuşi şi Zâmbetul Românesc.
De ce tema Evoluţie anul acesta?
Am plecat de la ideea ca tinerii de azi, daca ar avea posibilitatea de a schimba ceva , nu ar face nimic, marea majoritate…
De unde obţineti sprijin pentru realizarea Stompanului?
Din sponsorizari locale.
O întâmplare ţăcănită de la una dintre ediţiile trecute…
La ora la care era deschisă expoziţia şi parte din public era prezentă încă se mai panotau lucrări.
Văd mai tot timpul un contrast foarte creativ în lucrările tale care arată anumite incompatibilităţi, situatii absurde din realitatea românească. Iar tratamentul e unul tonic mai tot timpul, plin de umor şi verva. Totuşi, care ar fi temele pe care nu le-ai putea aborda într-un registru ludic, comico-ironic?
Nu ştiu, mă strădui să fac ce pot mai bine.
Sunt mândru pentru că am participat sâmbătă la una dintre cele mai îndrăzneţe şi mai răspândite acţiuni de protest ecologic din „istoria planetei”, după cum afirmă organizatorii.
Cincizeci de clujeni, majoritatea voluntari Greenpeace, ne-am adunat la un flashmob, pe B-dul Eroilor, la monumentul dedicat Memorandiştilor, în centrul Clujului, şi am protestat împotriva poluării atmosferei. Bogdan Buta (foto), coordonator voluntari Greenpeace pe Cluj, este cel care a animat atmosfera acestui flashmob.
Ne-am alăturat altor protestatari din 181 de ţări şi din 5.200 de oraşe. Miza e enormă. Organizaţiile nonguvernamentale încearcă să influenţeze guvernele lumii, care se întâlnesc în decembrie la Copenhaga, să reducă emisiile de dioxid de carbon din atmosferă de la 390 ppm cât sunt în prezent, potrivit oamenilor de ştiinţă, la 350. După eşecul Protocolului de la Kyoto se încearcă ajungerea la un nou acord internaţional care să tempereze schimbările climatice provocate de poluarea industrială.
Am venit cu un afiş printat de nepotul meu Timi, aflat în clasa a III-a. El a căutat copacul, bicicleta şi autobuzul pe net.
Îi mulţumesc Monicăi Hrinca pentru poze. Sunt emoţionat sincer că se poate organiza un protest de o asemenea anvergură, când e contrazisă într-o astfel de demonstraţie de forţă o întreagă logică a pieţei nelimitate, a capitalismului, a profitului, a industrializării lacome.
