Prima pagină > Uncategorized > scos din sărite!

scos din sărite!

Dacă aflaţi ce m-a scos din sărite la citatele pe care le postez acuma, o să continuu sa scriu pe blog. Dacă nu, asta e, va fi un exerciţiu bun pentru mine şi nu pentru voi şi mă voi retrage o vreme în lectură şi într-un alt tip de scriere, maratonistă, singuratică:

„Până la Revoluţie, s-a desfăşurat, de fapt, mereu cunoscutul război de uzură cu cenzurile mai făţişe ori mai ascunse, negocierile nesfârşite pentru o pagină, o frază, chiar un cuvânt sau o metaforă. Cu concesii, uneori inevitabile, când textele în cauză nu erau pur şi simplu eliminate; cu obligatoriile pagini-paravan, 1 şi 2, în care flaşnetei ideologice trebuia să i se învârtă resortul mecanic.”

„Ceea ce s-a numit după Revoluţie, rezistenţa prin cultură îmi pare că a făcut parte, pentru cele vreo două decenii de dictatură sub care s-a scris Echinoxul, din strategia nezgomotoasă a grupării noastre. Miza pe valoarea estetică a constituit un fel de scut, vulnerabil desigur, dar scut, în faţa asediului permanent al ideologiei totalitare, cu compromisuri inevitabile, însă reduse la minimum, tocmai pentru că solidaritatea şi încrederea în cultura autentică, despre care vorbeam, au fost date constitutive ale cercului echinoxist.” 

Fragmentele citate sunt ale lui Ioan Pop, articolul Echinox la patruzeci de ani, revista clujeană Tribuna, nr. 151, 16-31 decembrie 2008. Al doilea autor e Vladimir Tismăneanu care scrie în Stalinism pentru eternitate. O istorie politică a comunismului românesc, Ed. Polirom, 2005, p. 83:

„Comuniştii [români interbelici], îndoctrinaţi cum erau de viziunile bolşevice ale utopiei lipsite de clase, de stat şi supranaţionale, nu au ştiut cum să transforme aceste idei în catalizatori politici.”

Anunțuri
Categorii:Uncategorized
  1. a.m.
    Ianuarie 8, 2009 la 2:04 pm

    Da, pai asa o ghicitoare cu citate scoase din context… ce sa zic? e oarecum simptomatic pentru modul in care se discuta despre comunism la noi si despre motivatiile unor actiuni. adica, se trece cu vederea ca si-n comunism ca si in alte regimuri e vorba pana la urma despre niste procese sociale care nu-s determinate doar de regimul in cauza – cel putin nu atat de tare pe cat ne-am dori. Asta te enerveaza? Nu-mi zi ca faza cu cenzura… ca nu te cred.

  2. Ianuarie 9, 2009 la 6:23 am

    Rebeliunea prin „mici concesii”, care a caracterizat generatia anilor 60-70 si, ulterior, rezistenta eroica prin tacerea complezenta si uneori chiar complacuta, acestea sunt cele mai mari ipocrizii ale unei societati care nu a stiut sa protesteze, care nu a generat miscari de strada, organizatii alternative sau forme fatise de anti-comunism. E jalnica smiorcaiala a celor care au profitat de pe urma comunismului si apoi au esuat in capitalism fara sa mai aiba habar pe ce lume traiesc. Ma bucur ca mai exista oameni ca tine, care se enerveaza. Enervarea e buna, ea provoaca si scoate din sarite pe cei care vor ca totul sa fie linistit, fara probleme, sa treaca prin existenta ca gasca prin apa.

  3. dohocampus
    Ianuarie 9, 2009 la 9:50 am

    Va nultumesc pentru comentarii (cam cersite…) si implicit pt dezlegarea de a posta in continuare! Asa e, rezistenta prin cultura e o sintagma improprie, ipocrita, menita sa ascunda o mentalitate mediocra, acomodanta.

    La al doilea citat din Tismaneanu m-a enervat echivalarea unei societati „utopice”, fara polarizari sociale si economice majore, adica fara clase, cu o indoctrinare de tip bolsevic. Problema e ca daca echivalezi astfel de proiecte generoase si poate irealizabile (mult anterioare bolsevismului si cu ramificari ce nu au legatura cu socialismul de tip marxist), cu cea mai fioroasa dictatura din istorie, atunci e ca si cum ai legitima status quo-ul capitalist actual si ai delegitima orice proiect politic alternativ egalitar si supranational.

  4. Ianuarie 9, 2009 la 2:08 pm

    Dacă este adevărat postulatul pragmatist ce spune că gândirea este planificarea acţiunii, atunci aşa zisa rezistenţă prin cultura nu este doar o diversiune, ci mai mult decât atât, o formă de alienare. Iar asta îi face pe cei în cauză iresponsabili, sau, mai academic spus, fără cohones. Ori pentru astia, cum poti să te enervezi? Poate mai ai ceva frînturi de memorie de la solstiţiu şi îţi aminteşti propunerea de a emite diplome pentru cunilingvişti-pupincurişti.
    As vrea sa ma poti cenzura, dar nu ma prea pricep sa fiu nici prea vulgar, nici prea periculos in figuri intelectualiste.
    Erau bine venite si citeva luni de concentrare la BCU. Hai ca de-abia acu in prag de sesiune apar bunatatile toamnei.

  5. prodan
    Ianuarie 9, 2009 la 3:30 pm

    :))
    auzi măi, „postulatul pragmatist”
    blogul ăsta a devenit prea elitist pentru analfabetul de mine.

  6. dohocampus
    Ianuarie 9, 2009 la 3:34 pm

    las, bre, mai inveti si tu una-alta cu ocazia asta! ne mai boierim si noi informational, ce atata subproletariat informational!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: