Prima pagină > Uncategorized > despre presa în heavy rotation şi alte chestii

despre presa în heavy rotation şi alte chestii

În Zile şi Nopţi apare de cîteva zile, într-o formă scurtată, un interviu pe care mi l-a luat Richard Constantinidi. Îi mulţumesc pentru atenţie şi îi doresc spor cu proiectele de manageriat cu formaţia Grimus.

 

Ai scris o carte. Povesteşte-mi un pic despre ea… Prin ce consideri că este interesantă pentru publicul din România, având în vedere distanţa imensă şi culturile diferite?

Cartea Anii 60: mişcări contestatare în SUA s-a născut ca un fel de pariu cu mine însumi. Facultatea de Jurnalism din UBB e de o calitate slabă, nu are pretenţii prea mari de la studenţii ei. Aşa că mi-am propus să scriu un studiu care să nu fie doar pentru comisie, ci şi pentru un public mai larg, pentru a mă responsabiliza mai tare atunci când studiez. Pe scurt, cartea este despre societatea civilă în SUA, care varia de la mişcări ecologiste, la mişcarea negrilor de emancipare, la contracultura hippie, la proteste antirăzboi. Subiectul mă interesa pentru că încerc prin diverse exemple să imprim în spaţiul ăsta letargic şi sictirit ca al nostru un spirit cetăţenesc mai participativ. Dau un exemplu: avem Parcul Feroviarilor de 5 hectare în apropiere de centrul Clujului, al treilea ca mărime din Cluj. Parcul e lăsat în paragină de autorităţi! Ar putea fi plantaţi nişte copaci, montate nişte hinţi, făcut un teren de baschet etc. Printr-o petiţie adresată autorităţilor, semnată de câteva sute de oameni, cred că am putea face niscai presiuni asupra autorităţilor locale să facă nişte investiţii în parc, pentru ca acesta să fie refolosit de clujeni.

 

Ce succes a avut cartea ta până acum? Mai ai de gând să scrii şi alte cărţi?

Hm, „succes”, ăsta e un termen prea pop care nu merge totdeauna cu zona de scriitură, care are nevoie de timp să gesteze. Uite, discutăm acuma despre spiritul civic şi alte chestii de plict, în faţa a 15.000 de persoane. O fi ceva! Da, mai vreau să scriu. Va urma o carte despre diverse rebeliuni „fără cauză” pe care le făceam alături de alţi colegi la fosta mea facultate. Şi îmi propun să scriu o altă carte despre un maraton la Polul Nord la care vreau să particip în 2010. Nu-mi plac doar boemiile de cafenea, prea old school… ci şi alea active. Sper să găsesc finanţarea pentru a alerga la Polul Nord şi pentru a scrie cartea. De ce să alerg 42 de kilometri, la -40 de grade? De ce nu?

 

doho-si-carte

[La Târgu Mureş, alături de prof. Cistelecan şi pozat de Mihai Vakulovski]

Eşti absolvent al masteratului Istoria Ideilor, de la Literele clujene. Consideri că România trece acuma printr-o perioadă fastă sau nefastă?

Masteratul avea un nume pompos ca să dea bine. Io nu gândesc aşa pompos. Asta e întrebare pentru Dumnezeu sau pentru Patapievici. „Fast” e parcă un adjectiv de curte regală… somptuozitate, strălucire. România e încă o curte de la ţară, de după casă, unde se aruncă toate gunoiele. Totuşi, sunt şi curţi faine: centrul Clujului şi cafenelele sale.

Lucrezi deja de câţiva ani buni în presă. Ai fost afectat până acuma de cenzură în vreun fel (la nivel ideologic, al exprimării, al conflictelor de interese cu sponsorii, al programului muzical sau ştirilor). Dacă poţi să fii deschis cu problemele de care te-ai lovit în televiziune, radio, presa scrisă… Eventual să dai cel mai concret exemplu.

Când nu e cenzură, e autocenzură din partea jurnaliştilor. Marea majoritate dau ce se cere, nu neapărat ce vor. Situaţia nu se va redresa, media e junk! Poluarea viitoare, „civilizată” nu va fi atât materială, cât informaţională. Nu dau exemple de cenzuri şi autocenzuri, ăla ar putea fi un interviu diferit, aşa, pe vreo 100 de pagini.

Ai colaborat cu CD Radio înainte de a se desfiinţa. Cum consideri ca a fost „altfel” acest post local de radio, faţă de posturile radio în reţea?

CD Radio era de o calitate superioară altor posturi comerciale pentru că nu dădea doar 150-200 de piese pe săptămână în heavy rotation. Aia e îndobitocire curată. CD Radio avea de 10 ori mai multe cântece în playlist şi dacă vroiai puteai să îţi aduci alte piese. Erau şi oameni de calitate, care s-au adunat în vremurile relativ romantice ale presei, în anii 90. Acum e totul comerţ.

 

Te consideri neconvenţional? Când ai conştientizat faptul că doreşti să faci lucruri neconvenţionale prin domeniul tău de activitate?

O, dar eu iubesc convenţiile! Când fac câte o chestie neconvenţională, o fac doar ca să atrag atenţia că nu se respectă anumite convenţiii. De pildă, una dintre convenţiile jurnalistice e că trebuie să îţi (in)formezi publicurile. Prea adesea, el e tâmpit şi manipulat în scopuri publicitare ori politice. De curând am cărat, pe jos, de nebun, televizoare, monitoare şi stive de ziare, legate între ele cu cabluri, prin centrul Clujului. După cum Sisif împingea bolovanul la nesfârşit…. Pedeapsa jurnalistului din partea „Sistemului”, nu dintr-a Zeilor, e să împingă junkul informaţional în continuu către public. Jurnaliştii au înţeles parţial gestul şi au venit vreo 20 când am făcut protestul. Pentru ca informaţia să nu fie junk, trebuie să meditezi puţin asupra ei. La noi, ritmul de producţie al informaţiei e năucitor. Informaţia e devenit irelevantă.

 

Radio Cluj este dotat cu echipament modern şi o armată de angajaţi. Cred că este uşor să realizezi emisiunile de cântari live cu formaţii locale în cadrul emisiunii „Doho Campus”.

Legat de armată, îmi aminteam acuma de Stalin care făcea mişto de forţa Papei: „Da, câte divizii are papa?”. Aş prefera oricând câteva divizii dintr-astea mai „spirituale” de-ale Papei, în loc de o armată. Oricum, are şi armata radioului avantaje clare. Fondurile care se rulează aici sunt mai mari şi pot face lucruri îndrăzneţe, în comparaţie cu presa comercială. O să reiau o dată pe lună proiectul cu cântările live. Cântările o să fie cu public. Intrarea moca. Într-adevăr, trebuie să difuzăm mai des trupe locale. Hehe, ăsta e patriotismul meu!

 

Daca nu ai fi fost clujean, crezi ca ai fi putut obtine acelaşi post pe care îl deţii acuma la radio?

E irelevant. Majoritatea jurnaliştilor clujeni vin din alte oraşe.

Ai fost sportiv. Campion la volei in liceu; vicecampion european la atletism în copilărie… Cum consideri că evoluează sportul clujean în secolul 21?

Am fost sportiv şi nu Dumnezeu, de aceea mi-e greu să îţi răspund la astfel de întrebări relativ generale. Cred că se face prea puţin sport de masă. Sport nu e doar CFR, Carbochim etc. Ar trebui să ne preocupe mai tare de ce nu merg la sport copiii, de ce nu au unde să se joace, de ce multe corpuri pe stradă sunt cam ciunge, de ce arată ca nişte sculpturi neterminate, de ce se merge aşa mult cu maşina prin oraş şi aşa puţin cu bicicleta?

 

Probabil că eşti susţinător al echipei „U”. Ce părere ai de performanţa lor actuală şi ce părere ai de evoluţia echipei CFR Cluj?

Am făcut pentru puţin timp, în gimnaziu, fotbal la Universitatea. Mă antrenam cu Răzvan Cociş şi alţii care erau dintr-o generaţie bună, dar s-au cam pierdut. Îmi pare rău de U, mă bucur pentru CFR. Eu eram la un moment dat pentru unirea celor două cluburi. Cum? O echipă universitară cfr-istă? Sună oximoronic, dar acum universitatea este populară, de masă. Nu am partizanate dintr-astea, că îs U-ist, ori CFR-ist. Un om raţional îi apreciază pe cei care joacă mai frumos, mai spectaculos, mai ingenios. De aceea, nu înţeleg patimile astea din sport.

Dintre toate cărţile ce le-ai citit, care te-a ajutat cel mai mult în viaţă şi de ce?

Cărţile alea mari nu îs făcute ca să ajute, ca la Coelho, să facă terapie, ci să bulverseze. Nu gândesc în termeni de cel mai, cel mai… aşa că îţi spun de o carte pe care am citit-o recent. E volumul de poeme „Poze cu zimţi”, al Ancăi Mizumschi. Anca e deocamdată pentru publicul larg un no name. Dar cine o citeşte poate să îşi înţeleagă mai bine propria dragoste, propria furie. Nu e o recomandare să căutaţi prin magazine cartea că nu o să o găsească oamenii, dar pot să dea un click după ea pe net, ca să vadă cum scrie.

Anunțuri
Categorii:Uncategorized
  1. Februarie 4, 2009 la 9:03 am

    fain interviu, domnu’ doho!

  2. dohocampus
    Februarie 4, 2009 la 10:15 am

    va multumesc senor gutza!

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: