Prima pagină > Uncategorized > do it yourself?

do it yourself?

[Update: Miercurea asta la Nopţi în Campus va fi Laura Sandu de la PATRIR, participantă zilele acestea la marşul bicicliştilor şi flashmobul de Ziua Păcii (orele 22.00 – 00.00, 95, 6 FM sau www.radiocluj.ro). Alături de ea vom povesti despre dificultăţile constituirii unei societăţi civile în România, despre temele de protest civic în Germania, unde a lucrat un an, foarte exotice pentru noi, despre activitatea ei ca peace worker, dar vom avea şi cel puţin o oră de muzică, din mai multe sfere lingvistice, cu tematică socială]

Ieri am participat la un flashmob organizat de Institutul Român pentru Pace (PATRIR) cu ocazia Zilei Internaţionale a Păcii.

International_Day_of_Piece_2006

M-am bucurat că a participat lumea, eram peste cincizeci la flashmob-ul organizat spontan, fără fonduri anume. Ce am făcut? În faţa Casei de Cultură a Studenţilor şi în Piaţa Muzeului, am îngheţat timp de cinci minute într-o poziţie anume ţinând în mână un mesaj care să simbolizeze pacea.

pt blog

Din ce am observat, în ultimii ani la Cluj acţiunile de stradă au o dinamică din ce în ce mai energică, deşi timidă în raport cu spaţiul vestic. Spaţiul public e mai puţin letargic şi nu mai e lăsat ca pe vremuri doar pe mâna autorităţilor sau companiilor private. Totuşi, mişcarea civică e încă firavă. În afară de marşul bicicliştilor, care avea şi câte 250 de participanţi la unele ediţii, nu am constatat la Cluj mişcări civice de masă, programatice, pentru revendicarea unor drepturi.

Am scris un articol, la rubrica de ecologie, pentru revista „Familia şi şcoala”, care se va lansa cât de curând pe piaţă. Îi doresc mult succes Ancăi Mizumschi cu noul proiect editorial. Aici puneam accentul pe mişcări civice informale, care nu necesită finanţare din partea statului sau a marilor companii. Am mai mare încredere în astfel de acţiuni ale societăţii civile pentru că încurajează participarea dezinteresată, gratuită, amatoare, chiar anarhică, spre deosebire de societatea civilă constituită în ong-uri care nu acţionează într-o problemă cutare dacă nu are asigurate fonduri pentru respectivul proiect şi pentru propriile salarii. Altfel construită diferenţa între aceste tipuri de societate civică, e că una e constituită la firul ierbii (grass root organization, cum ar zice anglo-saxonii), mai spontană, iar cealaltă e mai birocratică, însă mai bine organizată.

Do it yourself?

 

Trec pe la un prieten să îmi fac rost de ceva muzici. În timp ce copiem electro-uri mai lente, glitch-uri bruiante şi jazz-uri fine pe stick, stăm la poveşti în bucătărie, la o cafea. Dan Aga pune la murat o ditamai lebeniţă şi caută în cămară ceva ingrediente. Văd că are un sac imens, din care dau pe-afară câteva PET-uri. Foarte curios, întreb ce e cu PET-urile, cum de a strâns atâtea. Îmi spune că are deja câteva sute, râspândite prin cotloanele apartamentului. Le-a dus mai demult la supermarketul de lângă el, unde e un centru de reciclare, dar o dată nu era nimeni acolo şi se săturase să aştepte, iar altădată omul care colecta PET-urile se răstise la el.

 

Dezgustat de cantitatea enormă de deşeuri pe care o producem, i s-a aprins beculeţul pentru o acţiune stradală tare ţăcănită. „După ce mai strâng câteva sute, o să le lipesc pe toate de mine până nu mi se mai vede faţa şi am să ies în stradă. Merg până în centru, când se gată lucrările la statuia lui Matei Corvin [Cluj] ”, îmi zice Dan râzând. „Da, da, mă distram eu, şi scoatem un manifest cu PET-ologia, noua ştiinţă care cuprinde România, megadisciplina consumului”, îi răspund. Inspirat de Dan, m-am apucat şi eu de colectat PET-uri. Am peste cincizeci, majoritatea fiind de la un chef de la vecinii de pe scară.

 

Mai convingem câţiva prieteni să ni se alăture, chemăm presă la viitoarea acţiune şi poate, poate facem niscai presiuni asupra oamenilor să adune selectiv gunoiul ori să facă reclamaţii la administraţia locală pentru ca autorităţile să ofere containere adecvate pentru colectare selectivă. Măcar să popularizăm ideea ca magazinele mari să ofere recompense pentru clienţii care reciclează la magazin. Recent, în Franţa s-a deschis în parcarea unui mall o staţie verde care oferă clienţilor bonuri de reducere dacă pun în orificiile automatului PET-uri, hârtie, sticle etc. De ce nu ar exista şi la noi un asemenea automat? O astfel de mişcare civică, de stradă, se poate realiza fără să fim organizaţi într-un ONG, să aşteptăm fonduri de la vreo instituţie publică sau privată. Dimpotrivă, ne ghidăm după acel simplu motto anglo-saxon: Do it yourself! Oricum, chiar dacă nu reuşim să provocăm luarea unor măsuri din partea autorităţilor sau a companiilor, chiar şi imaginea exotică a unor baloane umanoide puhave, formate din sute de PET-uri, plimbându-se prin oraş, o să aibă, cred eu, un impact destul de mare. Astfel, ne putem mulţumi şi cu o simplă campanie de conştientizare a urâtului şi răului pe care îl provocăm. PET-uri în râuri, în rezervaţii, pe câmpuri, în pădure, pe stradă, de ce nu şi pe noi, impregnaţi puternic de lumea de plastic pe care am creat-o?

DSC02428 

O acţiune de succes care îmi vine rapid în minte aparţine unor elevi şi profesori (foto) care, în mod asemănător acţiunii preconizate de noi, nu erau constituţi într-un ONG şi nu aveau fonduri speciale derulării unei campanii ecologice. Elevii şi profesorii de la Liceul Terapia din Cluj au scris o petiţie în care cereau curăţarea şi amenajarea Canalului Morii care străbate centrul Clujului. Petiţia, semnată de aproximativ 1.500 de clujeni, a fost preluată de ziare. Cu modesta mea contribuţie, a fost organizată apoi o acţiune de stradă la care a venit toată media clujeană şi s-a impus astfel subiectul pe agenda publică. Era o fericire să îi vezi în stradă pe elevii bucuroşi că mai trag un chiul de la şcoală (însă unul responsabil!), alături de profesoare şi directorul adjunct. Afişau bannere, împărţeau fluturaşi, încercau să convingă lumea să semneze petiţia. Consiliul local a anunţat, ca urmare a mai multor presiuni de acest fel, alocarea unor fonduri de câteva milioane de lei pentru curăţarea unor tronsoane din acest canal încă urât mirositor şi mizer.

 

Anglo-saxonii au o tradiţie îndelungată a responsabilizării civice. Îşi pot permite să fie îndeajuns de direcţi şi să pună adesea, imperativ, semnul exclamării la îndemnul lor. În spaţiul nostru public mai umil, mai dezinteresat civic, am să întreb doar, cu un licăr de speranţă: Do it yourself?

 

 

 

Anunțuri
Categorii:Uncategorized
  1. ggl
    Septembrie 22, 2009 la 11:09 am

    Din PET-uri cred ca se poate face combustibil relativ decent pentru ars in cazane. La Tulcea vor sa faca ceva statie de incinerare a deseurilor.

    http://www.green-report.ro/stiri/pdeseurile-se-transforma-energie-tulceap

    Ideea ar fi sa gasim cat mai multe intrebuintari posibile pentru PET-uri, sa informam publicul pentru a determina oamenii sa le colecteze si sa le valorifice pe cont propriu. Mai nou am vazut ca au aparut valorificatori de PET-uri dupa modelul celor care colecteaza fier vechi si hartie.

  2. ggl
    Septembrie 22, 2009 la 11:20 am

    Un elev pe nume Victor Bacalu a demarat actiunea de la Terapia. A fost in Polonia la o olimpiada de mediu cu ceva poriect pentru amenajarea unei pietonale pe un tronson al canalului si a primit si o medalie.

    http://www.adevarul.ro/rss/articol/cluj-victor-bacalu-elevul-care-a-salvat-canalul-morii.html

    Sa stii ca se simte ca a fost curatat Canalul Morii pentru ca nu mai pute atat de oribil.

  3. dohocampus
    Septembrie 22, 2009 la 11:42 am

    Intr-adevar, se preconizeaza din ce in ce mai multe masuri imbucuratoare pentru curatarea Romaniei de gunoaie. De exemplu: Ministerul Mediului ar putea introduce, din 2010, o garantie de returnare a PET-urilor. Detalii aici – http://www.hotnews.ro/stiri-mediu-6172779-ministerul-mediului-putea-introduce-din-2010-garantie-returnare-pet-urilor.htm

    Felicitari lui Victor si celorlalti implicati in salvarea canalului! Da, nu mai miroase najpa pe anumite tronsoane (centru, in special), desi eu mai simteam pe alte tronsoane mirosul (cart Marasti). Ce-i drept, n-am mai trecut pe langa canal in Marasti de vreo doua-trei luni si poate au lucrat si pe portiunea respectiva.

  4. fakebeatrix
    Septembrie 22, 2009 la 4:58 pm

    Foarte faină ideea de protestat când e frumos afară. Mai cunoşti lume nouă başca devii şi olecuţă mai celebru (măcar pe youtube că tot timpul se găseşte un gură-cască care n-are habar de ce protestaţi dar are cameră de filmat la telefonul mobil). Şi după aceea ce faceţi cu PET-urile? Le aruncaţi la gunoi?
    N-am văzut încă flashmobul care să oprească un război. Câţi oameni au ieşit în stradă în toată lumea înaintea invadării Irakului sau a Afganistanului? Nici nu cred că i-au întârziat cinci minute măcar. Dacă îmi arăţi măcar un război evitat prin asemenea metode promit că vin la următorul flashmob care îţi trece prin cap, oricât de stupid mi s-ar părea. Şi-mi fac naibii şi un porumbel alb din trei peturi (probabil o sa stric vreo două până mă prind cum se face) şi îl şi agit deasupra capului. Bla-bla-urile astea pacifiste îs cam ca bănuţii pe care îi aruncă toţi pseudocreştinii către primul cerşetor pe care îl văd când ies de la biserică, ăla îşi cumpără ceva spirt care-i strică ficaţii şi tu dormi fericit că ţi-ai asigurat intrarea în rai. De parcă ar fi aşa de simplu. Şi sper că răspunsul n-o să fie „nu-i vorba de oprit răboaie ci de conştientizare”. Să fim serioli, de la opincă pân’la vlădică toată lumea răspunde cu mâna pe inimă că pacea îi mai bună decât gâlceava. Toţi avem principii foarte frumoase, dară n-om fi proşti să şi trăim după ele.
    Singura chestie faină din toată postarea asta mi se pare cea legată de Canalul Morii. Acolo chiar cred că se pot obţine rezultate concrete şi chiar merită să fie implicaţi cât mai mulţi clujeni. Şi cred că, la modul cel mai non-violent cu putinţă, se pot face presiuni asupra edililor pentru a schimba situaţia în bine, cu soluţii concrete (e periculos să-i laşi pe cei de la primărie să facă toată munca de gândire, nici nu ştii ce le poate mintea).

  5. ggl
    Septembrie 22, 2009 la 6:32 pm

    Fakebeatrix, dacă nu protestezi nici măcar când e frumos afară or să facă război oricum cu convingerea ca oamenii sunt pe deplin împăcaţi cu asta. Iar dacă nu sunt împăcaţi, cui îi pasă cât timp nu ies in stradă?

    Alte naţii ştiu foarte bine că politicienilor le e teamă de greve şi de mişcări sociale. De aia de fiecare dată când nu le convine ceva ies în stradă, fac grevă şi protestează. Românii stau mioritic la o bere în faţa televizorului, iar apoi înjură cu vecinii de bloc mâncând seminţe şi scuipând pe jos, pe domeniul public, cojile.

  6. dohocampus
    Septembrie 22, 2009 la 8:20 pm

    @fakebeatrix: Ce vrei?

  7. fakebeatrix
    Septembrie 22, 2009 la 8:43 pm

    de la viata? asa in general? intrebarile scurte imi lasa foarte mult spatiu de interpretare.

    acuma serios vorbind, cu pacea chiar n-am nicio solutie. dar legat de tot ceea ce inseamna miscarea eco, ar fi fain daca am dedica un pic mai mult timp cercetarii decat protestelor. nu e musai sa-i imitam pe unii si pe altii cu tot felul de adunari si flashmoburi, la anumite probleme solutiile le putem gasi cercetand un pic mai atent problema.

    legat de problema PET-urilor, cat de mult stim acuma despre reciclarea lor, despre cat de eficienta este ea pentru mediu? da, e mult plastic care se consuma aiurea, dar la momentul prezent reciclarea lui e mai daunatoare pentru mediu si mult mai costisitoare decat depozitarea sa.
    singura solutie pe care o vad, in momentul acesta, e reducerea consumului (dar convinge tu macar zece oameni sa nu-si mai cumpere 20 de sticle de 0,5 si doar una de 5 l de apa) si bagatul banilor in cercetare.
    cu timpul, majoritatea tehnologiilor de care am avut nevoie s-au imbunatatit si ieftinit. dar au inceput sa fie folosite pe scara larga abia dupa (inchipuie-ti ca ar fi subliniat cuvantul asta) ce s-au ieftinit. uita-te numai la telefoanele mobile, acum cincisprezece ani doar trei snobi le aveau si era mai mult o caramida pe care o scoteai din servieta ca sa te dai mare.
    acum pana si bunicul are unul si nu mai e vorba de snobism ci e o necesitate sa ai unul.
    la fel si cu reciclatul PET-urilor. in momentul in care vom avea o solutie viabila, aceasta se va impune „de la sine”, nu va fi nevoie de niciun protest. toate companiilor mari vor recicla si nu o vor face ca sa aiba ce bifa la capitolul CSR ci pentru ca va fi o necesitate.

    mi s-a parut foarte faina toata miscarea cu marsul biciclistilor la fel cum mi se pare si incercarea de a salva canalul morii. apreciez in general orice „revolutie” practica.

    iarasi la modul serios, daca ai un exemplu concret de situatie in care protestele au rezolvat ceva concret chiar te rog sa-mi spui. eu am ideile mele dar nu-s chiar asa de fixe si renunt cu cea mai mare usurinta la ele daca se dovedesc incorecte (n-am niciun fel de coloana vertebrala, ata eti). imi vin in cap gandhi si luther king si cam atat. asta pentru ca, surprinzator, luther king a functionat mai bine decat malcolm x. daca mi-am dat singura raspunsul iti dai seama ca nu mai decupez niciun porumbel din plastic.

    o seara buna in continuare
    (orice exemple concrete sunt mereu binevenite)

  8. ggl
    Septembrie 23, 2009 la 5:12 am

    Uite o posibilă soluţie (reciclare) pentru PET-uri:
    http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=2620167

    Protestele atrag atenţia că există o problema care trebuie rezolvată. Nu rezolvă direct problema, însă sub presiunea opiniei publice accelerează rezolvarea ei.

  9. fakebeatrix
    Septembrie 23, 2009 la 5:15 am

    Of! M-ai atins in punctul sensibil. Nu stiu franceza. Ok, o sa-mi chinui vreo doi prieteni cu traducerea. Multumesc pentru informatie.

  10. ggl
    Septembrie 23, 2009 la 9:05 am

    Titlul sună cam aşa: „Degradarea termică şi catalitică a diferitelor tipuri structurale de polietilenă în combustibil lichid” şi e destul de explicit. Dacă citeşti şi sumarul scrie că din diferitele tipuri de polietilenă (LDPE = PET-uri şi ambalaje din PE, HDPE, LLDPE, XLPE) se poate obţine prin degradare termică/catalitică combustibil lichid similar cu kerosenul (C6-C16) şi combustibilul diesel (C10-C20). Cred că e destul de explicit.

  11. dohocampus
    Septembrie 23, 2009 la 9:18 am

    1. „Câţi oameni au ieşit în stradă în toată lumea înaintea invadării Irakului sau a Afganistanului? Nici nu cred că i-au întârziat cinci minute măcar”.

    Chiar daca oamenii care au iesit in strada nu au stopat razboiul din Irak, macar, dupa cum spune si Gelu, au incercat. Apoi, opozitia masiva din unele state aliate SUA (Spania, Italia, Polonia, Unaria etc) au determinat guvernele sa retraga trupele din Irak, cu mult inaintea romanilor care au cheltuit zeci, poate sute de milioane de dolari in plus prin neretragerea trupelor ca sa sustina un razboi injust. Injust in primul rand prin motivatie (nu s-au gasit arme de distrugere in masa si nu s-a demonstrat legatura dintre Saddam si Al Queida), dar si prin rezultate (instalarea democratiei cu armele s-a dovedit nefiabila nu doar in Irak, dar si in Afghanistan).

    2. „Bla-bla-urile astea pacifiste îs cam ca bănuţii pe care îi aruncă toţi pseudocreştinii către primul cerşetor pe care îl văd când ies de la biserică, ăla îşi cumpără ceva spirt care-i strică ficaţii şi tu dormi fericit că ţi-ai asigurat intrarea în rai”. si „Toţi avem principii foarte frumoase, dară n-om fi proşti să şi trăim după ele”.

    Exista intr-adevar o problema cu pacifismul in forma sa extrema. Ghandi era constient de asta. Intrebat fiind daca el recuza cu totul metoda razboiului, el a raspuns subtil ca el crede pana la a ajunge la razboi trebuie epuizate toate metodele diplomatice si incercate mereu alte metode non-violente. Deci, distantandu-ma de unii pacifisti cred ca razboiul este just, valabil in anumite momente, dar foarte adesea nu e.

    3. „la fel si cu reciclatul PET-urilor. in momentul in care vom avea o solutie viabila, aceasta se va impune “de la sine”, nu va fi nevoie de niciun protest. toate companiilor mari vor recicla si nu o vor face ca sa aiba ce bifa la capitolul CSR ci pentru ca va fi o necesitate”.

    Masurile de reciclare a peturilor care se se vor impune de la sine in momentul in care tehnologiile se vor ieftini e ca si mana invizibila ce regleaza piata in teoriile lui Adam Smith. Cand sustii un asemenea punct de vedere e ca si cum ai scoate din istorie intentionalitatea unor indivizi ori a unor grupuri de indivizi. Ca si cum lucrurile ar fi reglate de niste structuri impersonale, complexe. Da, se intampla si asa cum spui, de la sine, dar si in sens invers.

    4. „daca ai un exemplu concret de situatie in care protestele au rezolvat ceva concret chiar te rog sa-mi spui”.

    Poti sa iei cartea mea despre Anii 60: miscari contestatare in SUA si vei vedea destule exemple. Apoi, raportarea ta pragmatica, concreta imi pare putin ieftina, de gospodina intelectuala. Nu stiu daca imboldul de actiona pentru cauze majore, care depasesc puterea noastra de rezolvare (razboaie, proteste impotriva unor mecanisme institutionale complexe: guverne, mari companii, primarii), este cel de a rezolva imediat ceva, de a ajunge neaparat la un rezultat pozitiv. Cred ca ne raportam la propria noastra constiinta, nu la presupusul adversar sau opozant. Iar daca increderea intr-o instanta transcendentala paleste in noi, ne ramane constiinta si fundamentarea etica a valorilor si actiunilor noastre.

  12. Liviana
    Septembrie 24, 2009 la 5:50 am

    Îmi place să cred că fiecare gest contează. „Faptul ca nu poţi face totul nu e o scuză ca să nu faci nimic”. Nu e adevărat ca protestele nu au niciun rezultat. Probabil că ursul panda nu a dispărut datorită unor entuziaşti care şi-au dat seama la timp că trebuie făcut ceva. Eu car pet-urile câteva străzi ca să le pun într-un container special, nu ştiu dacă se întâmplă ceva bun cu ele. Încerc să nu cumpăr prea multe pet-uri. E adevărat că plasticul ne sufocă. Am văzut pet-uri şi pe sus pe creastă, în Piatra Craiului. Şi se presupune că acolo ajung oameni care iubesc muntele. Păi dacă-l iubeşti nu-i dai cu petul sau cu doza de bere în cap.

  13. a.m.
    Septembrie 24, 2009 la 7:50 am

    Eu sunt de acord in acest punct cu fakebeatrix. Cred ca exista fenomenul protestului de dragul protestului. Mai cred ca majoritatea miscarii spre mai mult verde e o chestie de fitza in Romania si capital simbolic. Nu zic ca asta ar fi o chestiune negativa (pe termen lung), daca se dovedeste un motor al responsabilizarii sociale: fie!!
    Concret: cand m-am apucat sa cercetez mai serios fenomenul cainilor maidanezi am dat peste mai multa nepasare in tzara (sa zic asa). Sa nu mai vorbim de faptul ca am fost dezamagita, in mare parte dar nu foarte-foarte (chiar nu ma victimizez la faza asta), tocmai de reactia celora care -printre alte- is mari suporteri ai reciclarii. Pe de alta parte, un paradox mi s-a parut si faptul ca de mai multa “imaginatie sociologica – si de ce nu civica” dadeau dovada cei care nu-s implicati in astfel de proteste ori nu afiseaza profilul reciclatorului si al biciclistului neobosit (vb aici la figurat).

  14. dohocampus
    Septembrie 24, 2009 la 8:40 am

    Ce au cainii maidanezi cu suporterii reciclarii?

    Cu siguranta, sunt si proteste de dragul protestului, fara ca acest lucru sa le faca neaparat impure, stupide, naive. Imi venea in cap o notiune paralela – arta pentru arta, aparata si acuzata de altii. E si ea necesara, daca ne gandim la primii ani de autonomie estetica din Romania. Dupa cativa ani, cand Romania avea nevoie de o literatura mai ancorata in social, mai dizidenta, conceptul autonomiei culturale, lansat de N. Manolescu, si-a aratat limitele. Tot astfel, pot exista proteste ca un ceremonial, golite de o finalitate parctica, imediata, care, chiar daca nu convertesc o comunitate mai larga la un mesaj social sunt menit sa sudeze relatiile in randul comunitatii protestatare. Flashmobul de Ziua Pacii are o logica ritualica, ciclica, intrucat nu e cauzat de un razboi izbucnit recent, ci de logica datei alese pentru celebrarea pacii. Imi pot veni in minte miile de proteste in strada ale francezilor care au, in principal, o functie ritualica.

    Faza cu capital simbolic e mumbojumbo sociologic si implica, la modul in care formulezi, o mare doza de nesinceritate a presupusului ecologist si tragerea unor foloase colaterale unor activitati eco.(imagine, statut social, afisezi fitzos punga de strans gunoaie asa cum altii afiseaza ultima poseta intr-un club!).

    Sunt sigur ca exista foarte foarte multi oameni care nu participa la proteste eco si care sunt atenti la modul discret, cumpatat de lucrurile pe care le consuma si ce se intampla cu produsele dupa ce le consuma. Dar ei dupa cine se ghideaza? Cum s-a schimbat raportul nostru fata de consum si natura in timp? In proximitatea caror intelectuali ii putem pune pe activistii ecologisti? Nu „majoritatea tacuta”, vb lui Nixon, fixeaza trendurile ori „fitzele” in istorie, dimpotriva, ea le urmeaza.

  15. a.m.
    Septembrie 24, 2009 la 9:01 am

    „Ce au cainii maidanezi cu suporterii reciclarii?”
    caini maidanezi – salubritate / salubritate – reciclare
    Cum ce au?
    1. Pai de ex. marea majoritate a acestor caini traiesc din gunoi (poate acest lucru nu pare evident la noi in tzara – tocmai ptr ca nu este cercetata problema) dar in cazul Indiei bunaoara, una dintre strategiile inaintate ptr reducerea numarului cainilor maidanezi s-a bazat in mare masura pe salubrizarea societatii. In timp ce cealalta se baza pe sterilizare (evident :))
    2. In Chisinau -care se confrunta cu acceasi problema- dar nu a intrat asa puternic discursul cu drepturile animalelor, pana de curand (mai 2009 mai exact) problema cainilor maidanezi era in grija serviciului de salubritate – nici nu exista serviciu de ecarisaj.
    Nu inteleg daca se vede legatura?! plus am zis ca folosesc expresia suporterii reciclarii la figurat.
    Nu e niciun mambojambo sociologic. E un fapt real. Maidanezii -in aceeasi masura- ca si peturile sunt o problema de salubritate, responsabilizare sociala si de reciclare (pana la urma).
    Astept sa-mi raspunzi tu, de ce pe tine te intere cea din urma si refuzi sa vezi legatura. Si sa-mi zici de ce nu e ochestie de fitza?!

  16. ggl
    Septembrie 24, 2009 la 10:13 am

    Daca gunoiul se adună selectiv, iar gunoiul menajer este depozitat corect în containere corespunzătoare, atunci maidanezii nu au acces la el. Maidanezii sunt o problemă legată de salubritate în aceiaşi măsură în care sunt şi scormonitorii de gunoaie, ba chair aş spune că aceştia din urmă cauzează mai multe probleme din cauză că deschid containerele şi împrăştie gunoiul menajer, astfel câinii vagabonzi având acces la el.

    Deci totuşi, ce legătură au câinii vagabonzi cu PET-urile şi deşeurile reciclabile? Că doar nu mănâncă plastic.

  17. ggl
    Septembrie 24, 2009 la 10:20 am

    PS: Nu mai daţi vina pe cânii vagabonzi când de fapt oamenii sunt cei vinovaţi: ei produc gunoaie şi tot ei le împrăştie peste tot. Câinii vagabonzi, urşii gunoieri şi alte animale care s-au învăţat să mănânce din gunoaie sunt doar o altă consecinţă a nepăsării oamenilor.

  18. a.m.
    Septembrie 24, 2009 la 11:36 am

    Sa o luam de la inceput, si nu mai revin: argumentul era urmatorul: agitatia cu pet-urile cred ca e mai degraba o moda si un element de distinctie in Romania, decat o adevarata preocupare cu starea mediului inconjurator si ceea ce ne inconjoara.
    Deci noi asimilam modele de proteste, in acelasi ritm cu care dam jos seriale de pe internet. Si chiar nu ma deranjeaza ca facem lucrul acesta. dar aceasta e starea de fapt.
    La nivel personal: am avut batai de cap si a trebuit sa duc munca de convingere cand am vb cu prietenii mei care recicleaza (vb aici, si generelizez desigur, despre profilul amicului care recicleaza, bloguieshte, citeste carti bune, asculta muzica buna, NU ESTE MANELIST etc) despre necesitatea unei cercetari a problemei maidanezilor. In schimb, surorii mele arhitecte – deci un profil mai putin umanist/boem/protestatar – nu a trebuit sa-i explic. A inteles din prima.
    Eu nu zic ca maidanezii mananca peturi. Zic ca dintr-un anumit punct de vedere sunt si ei peturi. Nu am timp sa revin cu lamuriri suplimentare, sper ca s-a inteles.

  19. ggl
    Septembrie 24, 2009 la 3:02 pm

    > agitatia cu pet-urile cred ca e mai degraba o moda si un element de distinctie in Romania, decat o adevarata preocupare cu starea mediului inconjurator

    Poate. Nu stiu. Eu nu reciclez PET-uri si nici nu am sa recicez pana nu vom avea in spatele blocului containere pentru colectare selectiva a deseurilor si as avea totodata convingerea ca acele PET-uri chiar se recicleaza*. Si da, as iesi in strada sa protestez din cauza asta! In schimb ma abtin pe cat posibil sa cumpar bauturi imbuteliate in recipienti de unica folosinta si nu arunc gunoaie altundeva decat la cosul de gunoi.

    * Nu mi-e foarte clar cum anume se recicleaza pungile „ecologice” din plastic. De exemplu chair daca platesc pentru „reciclarea” pungii, nu ma impiedica absolut nimic (inafara de bunul simt) s-o iau si s-o arunc in padure. Am convingerea ca n-o s-o ia nimeni de acolo ca s-o recicleze! Asta se vrea a fi un fel de „rezolvare” tipic romaneasca?

    > am avut batai de cap si a trebuit sa duc munca de convingere […] despre necesitatea unei cercetari a problemei maidanezilor

    Sincer sa fiu nici pe mine nu m-ai prea convins. PET-urile mi se par o problema mult mai serioasa decat cercetarea problemei cainilor vagabonzi. Pe de alta parte ma cam enerveaza istericii de la protectia animalelor care au inceput sa afiseze (ilegal, evident) pe toti stalpii afise cu diferite extrase din presupuse legi, cu sanctiuni care se aplica celor care maltrateaza sau abandoneaza animale.

  20. Septembrie 27, 2009 la 9:00 pm

    Poate sau aproape sigur aceste actiuni nu au nici un rezultat din cele scontate.
    Dar in mod sigur participantii au iesit castigati. Si-au exersat generozitatea, disponibilitatea, solidaritatea, puterea de a spera. Si prin asta au devenit mai vii, cu siguranta. Mai Oameni. Asta inseamna foarte mult. Pentru ei si chiar si pentru noi care nu am participat, dar care ne intalnim cu ei oriunde…

  1. No trackbacks yet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: