Arhiva

Archive for Ianuarie 2010

un afiş prin campus

Ianuarie 31, 2010 2 comentarii

Liga Studentilor Basarabeni din Romania a lansat recent o campanie nationala de colectare de carte in limba romana ,,Trimite o carte peste Prut’’. Sunt binevenite carti de literatura romaneasca si universala, istorie, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte scolara. Campania are ca beneficiari scolile si bibliotecile din satele Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreana. Aceste scoli si biblioteci au fost selectate dupa criteriul lipsei de carti in limba romana si a numarului de copii inscrisi. Date de contact – Bucuresti: Dan Nicu – 0747.733.256, Tudor Cojocaru – 0743.778.940 Cluj – Napoca: Elena Biciuc – 0748.252.786 Timisoara: Svetlana Ursu – 0745.966.170 Iasi: Igor Drangoi – 0753.376.512. Daca nu poti dona o carte, te rog macar trimite acest mesaj prietenilor tai!

Anunțuri
Categorii:Uncategorized

schimbarea la faţă

Ianuarie 28, 2010 Lasă un comentariu
Categorii:Uncategorized

expo foto la bcu

Ianuarie 21, 2010 14 comentarii

Cum aproape zilnic merg la BCU la lectură, mi-a atras atenţia un mail al pr-ului bibliotecii despre o expoziţie foto simandicoasă prin prezenţa unor instituţii şi palate:

“Miercuri, 20 ianuarie, de la ora 18,00 va avea loc la Galleria Laterallia a Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” vernisajul Salonului Internaţional al Artiştilor Fotografi Români şi Maghiari de Pretutindeni, ed. a IV-a. La deschidere vor vorbi prof. univ. dr. Doru Radosav, directorul general al BCU, Szilágyi Mátyás, consul general al Republicii Ungare la Cluj-Napoca, şi Ştefan Tóth, preşedintele Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

Ediţia a IV-a a Salonului Internaţional a fost integrată şi în cadrul primului Festival Luna Fotografiei din România, organizat în premieră de Asociaţia Artiştilor Fotografi din România în parteneriat cu Institutul Cultural Român, sub înaltul patronaj al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural”.

Totuşi, m-au dezamăgit fotografiile premiate, dar şi multe din expoziţia a cărei temă e “Iarna” (foto. sunt puse în ordinea premiilor). Nu prea îmi înţelegeam reacţia de respingere a fotografiilor premiate, aşa că am vorbit cu câţiva prieteni fotografi sau amatori de fotografie. În linii mari, ce mă deranja e “estetismul” căutat al fotografiilor, ce vine în detrimentul conţinutului lor informativ şi chiar artistic. Ei mi-au nuanţat rictusul intelectual. Dar parcă şi ce spun amicii mei fotografi ridică mai multe întrebări decât îmi verifică reacţia de dezaprobare a fotografiilor cu patalama din expoziţie. De ce frumosul trebuie să presupună mai degrabă tensiune şi nerv decât armonie? Sau de ce ducem adesea într-o zonă peiorativă “reţetele” şi nu tindem, mai degrabă, să acceptăm anumite tradiţii artistice “convenţionale” ce presupun implicit nişte doftorii? Dacă aş fi eu bolnav şi m-as apuca să îmi caut singur reţeta să mă oblojesc? Cred că aş lua-o razna de frustrare… Aştept răspunsurile voastre împachetate într-o dizertaţie de 100 de pagini şi coperţi groase.

Tiberiu crede că fotografiile premiate “n-au o poveste, le desluşesti din prima, viaţă nu au, nici tensiune, sunt doar „frumoase”. Ori – doar frumosu’ – dacă nu e cumva balansat de ceva tensiune, nerv, mister, întrebare – devine banal şi plicticos. Uite aici ce înseamnă să ai oameni în poze (chiar şi bluraţi cu tupeu sau inconstienţă)

http://ioanacirlig.wordpress.com/

Raul: “Nu ştiu de ce ţie nu îţi plac, dar ştiu de ce eu nu cad pe spate la ele. Adevărul e că lucrând în presă sunt obişnuit ca fotografia să îmi transmită o informaţie sau să mă facă să simt ceva (ideal ambele), iar aici nu prea este cazul. La cele alb-negru (glazura – nici titlul nu îmi place – şi biserica de gheata) poate fi interesant jocul de lumină şi umbră, cam atât. Dar fotografia cu „găina” într-un picior chiar nu mă convinge. În plus, încadrarea pe verticală nu este recomandată în fotografie pentru simplul fapt că şi ochiul uman vede panoramic, nu pe verticală.”

Sergiu crede că fotografiile premiate sunt un exemplu de artă prescriptivă, deloc surprinzătoare, care mai mult epigonizează nişte convenţii decât le respectă ori le crează… fotografie făcută după „reţetă”.

Expo. e deschisă în perioada 20 ianuarie – 10 februarie 2010, de luni până sâmbătă între orele 9-19. Cafeaua e un leu la automat. În timp ce o sorbiţi, ochiul vă alunecă de pe fotografii spre studentele în blugi strâmţi, păr lung, fund rotund şi cizme netede.

Categorii:Uncategorized

ovidiu pop la nepotu lui thoreau

Ianuarie 18, 2010 3 comentarii

Primit-am de la Ştefan Manasia, iniţiatorul celui mai fain club literar din Cluj:

“Clubul de Lectura Nepotu` lui Thoreau are nemaipomenita placere sa va invite si-n 2010 la o intalnire cu literatura tanara

Ovidiu Pop va citi din romanul Trickster miercuri, ora 18.00, cafeneaua Insomnia (Str. Universitatii nr.2)

Modereaza Valentin Derevlean”

Găsiţi o scurtă prezentare a romanului pe site-ul Polirom:

“Trickster este, in aparenta, povestea lui Doru, conceput „din greseala” de doi muncitori proaspat urbanizati si crescut de bunici in anii socialismului atotbiruitor in arhetipalul sat ardelenesc Roagaz. Doru e un copil sanatos, normal si inteligent, numai ca refuza multa vreme sa vorbeasca. In paralel insa cu aceasta existenta ca atitea altele, au loc evenimente ciudate, culminind cu aparitia lui Pan, personaj proteic si bulgakovian, care pare sa urzeasca modelul complicat al lumii intregi dintr-un mozaic de „secvente“, dintre care istoria de fata nu este decit unul din fire”.

Foarte mişto, în Ziarul Financiar găsiţi nu doar o scurtă prezentare a autorului, dar şi un fragment voluminos din carte. Am fost foarte surprins că autorul e clujean şi fost coleg de facultă. Credeam că în sat (zona românească) ne ştim cam toţi „veleitarii”: “Ovidiu Pop (n. 1982) este absolvent al Facultatii de Stiinte Politice din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca. Are un master in Stiinte Politice la Universitatea din Viena. Colaboreaza la revistele Noua Literatura si Observator Cultural. Este coautor al colectiei de eseuri Amintiri din comunism (Facultatea de Litere, Universitatea Bucuresti, 2008) si al romanului colectiv Rubik (Polirom, 2008)”.

Ce m-a făcut mai curios, răsfoind fragmentul, e settingul romanului într-un univers rural, o lume pe care nu prea o ştiu frecventată în literatura tânără în ultimii ani. Dar necitind prea multă literatură nouă, poate greşesc:

“Bzz, bzz, bzz, din inaltul bucatariei de vara o musca aterizeaza pe nasul bombat al lui Mosu. Pleoapele lui se urnesc cu greu, parca huruie, madularele ii trosnesc, cioantele ii scobesc in carne. Albul ochilor lui Mosu e strabatut de firisoare de sange. Mosu pune piciorul gol pe podea. Isi indreapta capul si se scarpina la radacina parului ciufulit”.

Categorii:Uncategorized

codin

Ianuarie 15, 2010 5 comentarii

Merg la film pentru că:

a. Studiez perioada

b. Îl citesc şi pe Panait Istrati, un scriitor-zugrav realmente bun, în ciuda faptului că are două sau trei clase de şcoală şi un stil pe alocuri romanţat-înflorat şi digresiv, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori români în străinătate

c. E moca proiecţia şi e organizată de dl. Ucu Bodiceanu, un bun organizator de evenimente (expoziţia de afişe comuniste, parada automobilelor vechi, proiecţii de film ca Hoţul de Biciclete la care spectatorii veneau pe biţă la film etc.)

locul unde copilul tău este cu adevărat fericit

Ianuarie 13, 2010 10 comentarii

Am trecut pe lângă ăst spaţiu de joacă din cart. Mănăştur şi de atunci mă întreb foarte curios, interesat să tranşez problema cu un răspuns univoc, care e „locul unde copilul tău este cu adevărat fericit”, să fie Carrefour sau Primăria Cluj-Napoca?

Poate că ar trebui, alături de nişte prieteni cu înclinaţii grafice şi curiozităţi sociale, să facem o dezbatare la faţa locului şi să găsim un răspuns clar ca să înceteze astfel de ambiguităţi.

Trăim totuşi în cea mai bună dintre lumile posibile. Dacă în urmă cu ceva secole doar artiştii păreau să ne ofere o porţie de fericire, delectându-ne cu operele lor, din secolele XVIII – XIX chiar şi prescripţiile din spaţiul politic ne-au garantat un drept la fericire. Din secolul XX, de ce nu ne-am bucura că şi zona economică ne oferă adevărată fericire, pentru noi şi copiii noştri (mă rog, nepoţii, în cazul meu).

Categorii:Uncategorized

rareş moldovan la studium generale

Ianuarie 11, 2010 Lasă un comentariu

Am participat şi la alte prelegeri organizate de Ciprian Bogdan, Christian Schuster & co. şi nivelul e foarte ok, atmosfera relaxată, comentariile, întrebările şi răspunsurile de după prelegeri adesea interesante:

Vă invităm, în cadrul ciclului de conferinţe Studium Generale SG-2, „A fost odată …comunismul” & „Ştiinţa în secolul 21”, organizate la Institutul de Cercetări Europene (Clădirea Colegiului Academic, str. Emm. de Martonne, nr. 1), miercuri, 13 ianuarie 2010, de la orele 18.00, la prelegerea „Ideologie şi exterioritate în literatura sub comunism”, susţinută de Lect. univ. dr. Rareş Moldovan.

Vă mulţumim,

Biroul Media/ Universitatea Babes-Bolyai